Poezie

Nazaret

1 min lectură·15 ianuarie 2012

Mediu

Fabricați din infinit,

Necondiționat nelimitat

Urmărit de un cârcel

Ai să te zbați la nesfârșit

Și condus în nemurire

Fără voie, împotrivire

Cum un gând pătrunde-n spațiu

Și din unde nu vedem

Întrebarea-i de ce oare,

Nu putem cunoaște totul?

Fructul care le așează

Ne-a învolburat stingheri

Și aprinși de joc pribeag

Creștem în purtări deprinse

Naștem și-omorâm iubire,

Deci vânăm suflete mute,

Și ajunși de frici morbide

Scăpăm fiara dintre brazi,

Căci noi toți ne adunăm

Și-mpărțim acest pământ

N-avem cum să semănăm,

Căci sămânța e comună

Ne-am pierdut și ne vom pierde

Întuneric e etern

Ni se-ngăduie lumina

Să vedem cum toți suntem.

001.257

Ana Finta. “Nazaret.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ana-finta/poezie/13998465/nazaret

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.