Poezie
Indexu’-n miere
1 min lectură·
Mediu
Curge mierea de sus împinsă
Ca epiderma ea învelește
Degetele-mi lipește și fața mi-o strâmbă;
Înstrăinez apendicele de corp
Și mă-nfior. Să nu pătez!
Precum orice copil, dezvirginat
Șoșeta-n gură mi-o așez.
Nu e al meu, nu-l recunosc!
Bastard fac chiar din al meu trup
Nu raționez, nu-ntenționez
Vreau doar să scap, și-apoi să uit.
Cu Down în mușchi parafrazez,
Caut înc-o oră să-mi ocup
Sunt dintre care nu aleg
Filtrez și macin, nu adun
Și doar rahitică abuz!
Nu mai iubesc, ce nu-i al meu
Un interval, îmi aparține
Am să creez cum mi-a veni
Când a veni (doar pentru mine).
Degetele mâinilor zâmbesc,
Privesc în jur prietenos
Și se întind să te fixeze,
Te-mbrățișeze, te urmeze
Când ale mele, grele, unse
Când tu și toți, mereu mi-ați zis
Nu mai au timp să mai vibreze
Nu știu să uite, nu mai ating!
001122
0