Poezie
Pentru că!
1 min lectură·
Mediu
De ce să te-ntristezi dacă Luna e galbenă?
De ce s-o faci dacă cineva plânge,
Dacă frunzele cad și apa nu curge?
Dacă îngheață un suflet,
Cum poți plânge? Când un lanț s-a rupt,
Și el ți-a fost dat, înainte de-o cruce.
De ce să verși, când apă nu mai e,
Și-n vene îți trece-un suc plin de prafuri,
Dar dulce…?
Când în casă, doar un bec e-aprins,
Și camere goale, doar de praf sunt răpuse?
De ce să suspini, când tot ce-a lăsat,
E scrum, și vântul duce?
Toate se udă, toate-au mai fost,
Și uite, mai sunt, și-n veci vor fi spuse.
001.025
0
