Poezie
cantecul doi (despre personajul evocat)
1 min lectură·
Mediu
personajul evocat se departa in semicercuri
de intunericul clandestin al unor sali de cinema
respiratia altora ii dadea viata si volum
si-l arunca, printre vorbiri, in poveste
personajul evocat ne inconjura in spirale
in timp ce sufletul meu era limpede si central
atat de explicit ca se izbeau de el
pamantul si fluturii de noapte.
personajul evocat era intotdeauna acolo
scormonea prin mormanele de pietris si cuvinte
pe care mi le rostogoleam eu intru iubire si aparare
si netezea cu netede palmele lui
tablele legilor tale.
052.760
0
