Poezie
Ierni uscate
.......a suferință
1 min lectură·
Mediu
e amurg al reveriei netrăite
vărs visele în timp
mă trezesc în aburi cu aromă
de piele udă
de tine
ai călcat prin trup
și pașii tăi îmi spun
că a fost un altădată
al reveriei de aici
țin aproape șoapte închise
în lemn de cireș
te număr printre pierderi
printre ierni uscate
zâmbesc a suferință
amintindu-mi că undeva
pe un vârf de clipă
păsări mai cântă
022912
0
Dar ce e un zambet care sufera?
Un zambet care vrea sa se implineasca prin lupta,
un copil al luptei.
In spatele lui, se ascunde un luptator.
Luptatorul esti tu.
Daca-mi permiti, am sa mai postez comentarii, sensibile, asa ca tine.
Cu drag, Nicolae.