Alina Manole

Iti multumesc din suflet pentru volum.
FELICITARI! Si imbratisari, pupici, reali, vineri :).

Felicitari!

Cu drag de tine.

Ochii lui, absolut, cei mai frumosi ochi. Chiar si atunci cand nu ma privesc pe mine. ;)

Cu drag.

Imi inchipui sufletul imbracat ca o salopeta, de zi, de munca, de ski, si, de ce nu, o salopeta sub care se poarta un copil. Sau gandul, intre papilele gustative, resimtit amar, dulce. Cred ca ai dreptate. Gandul nu poate fi decat gand, sufletul suflet.
Altfel, ne-ar lipsi.
Sau cum ai spus tu, frumos: \'lipseste-ma\'.

Prefer un ceas care sta decat un ceas care ajunge ora exacta prea devreme sau prea tarziu. :)

Ma intorc in camera copilariei.
Si va multumesc.

Va multumesc,

inorog, se spune ca intotdeauna exista un motiv, daca nu, trebuie inventat :),

Veverita, lasat mesaj offline pe ym,

Melina, poate ne vedem la serile II, daca vii tu, vin si eu,

Inmost, da, e o mixtura de ganduri, un fel de iarna distorsionata in corel 10 sau in priviri sau in soapta...fotografii nu sunt, sunt doar franturi de imagini codificate in sinapse pentru mai tarziu,

Amaradaminda, e un suflu nou sau e doar suflul inghetat al iernii...

celsius, sunt provinciala, scriu poezii provinciale, recunosc; dar provinciile, una cata una, formeaza universul, nu scapam de provincii, nu pot fi numai capitale dom\'le. Ai avut dreptate cu ce mi-ai scris la comentariu, cu totul. Cu o singura exceptie: nu am mai \'produs\' ceva, ci am mai \'postat\' pe site ceva.

Sunt unii oameni
care inteleg
prima strofa;
sunt altii
pentru care
strofa a doua
inseamna o experienta
de viata.
Sunt putini, insa,
care stiu
cum e sa tii trei ceasuri
pe masa din camera
copilariei.

Multumesc, draga hAUs, pentru comentariu si sfat. Ideea este ca fiecare scrie la urma urmei cum vrea... Si hai sa iti mai spun ceva moka, in psihologie este o lege care considera ceva de genul, cand spui cuiva ca este prost, inseamna ca, de fapt, asta este parerea pe care crezi, in subconstient, ca o are interlocutorul despre tine.

Succes!

Ma bucur sa te recitesc, draga mea Neisa.
Si... La multi ani!

Astazi orl 1 fix DHL zapada ne\'nceputa destinatia Nexus oriunde ai fi.
Btw, azi dimineata a nins superb, cu scame mari de zapada, din cer. Superb. Ca in cea mai frumoasa zi din viata mea.
Aseara, insa, ma gandeam la cum se ridica o casa pe sau deasupra sau cu pasul unui leu si umbra unui fluture. Si ningea. Ca in cea mai frumoasa noapte.

Nexus dragul meu, e superb, nu mai am cuvinte, am doar o lacrima la coltul ochiului. Superb, jocul, lumina, intunericul, versurile acelea de care nu imi mai aminteam, copil nefiind, putrezirea obligatorie dintre vieti, oricate puncte carti iubiri poezii.
Superb.

Mai este un minut pana la si 19 minute, dar e ceasul meu, ,nu e un ceas exact.

Unii au ramas in urma, dar ideea e super, ar trebui reactualizata, nu crezi?

Si daca tot o sa o reactualizezi, parerea mea, pe doua liste:

I. 10 dintre cei deja consacrati, sa zic asa:

Andia
Nic
Salma
Aleks
Anton
Adrian_nairda
Costel
Kopilotu
Nexus
Pan

II. 10 dintre cei consacrati intre timp [cred eu]:

Adaxis
Amaradaminda
Inmost
Motzoaca
Trandafiras
Degeaba
Ghiocel
Lapislazuli
Megophiasul
Nu brublem

Dragii mei,

SILVA: daca ne-am dezbraca de piele, si tot n-am fi noi insine... cred mai degraba ca e vorba despre haina sufletului, uite un cuvant pe care si eu am inceput sa il urasc: sufletul.
Sau ideea de suflet?
Dumnezeu nu poarta haine de piele?

Hera: toate lucrurile sunt simple... atunci cand incep sa se complice, nu mai sunt lucruri, sunt altceva sau poate alte lucruri de care nu avem nevoie. Uneori e bine sa renuntam: cel putin la cel mai putin simplu dintre lucruri.

Bogdan: aceeasi obiectie a avut-o si Aleks care a citit-o inainte de a o posta pe site. I-am spus si lui, am stat 5 ore din noapte si atat am putut scrie. Nu stiu de ce, nu mai pot lucra pe poezia asta. Si nici n-am prea lucrat pe ea. Poate pentru ca e scrisa dintr-o prea mare iubire...de lucruri simple?

Cheevas: toate lucrurile simple curg frumos, numai ca uneori plictisesc, desi sunt cele mai sigure...:)

Michelangelo: dar mai ales visele...ma gandeam cum e sa iti asezi un vis pe un umar ridicat sau pe o privire intoarsa... nu e simplu, nu?

Cheela: da, e doar un punct de vedere, e doar al meu: si asa vad eu viata... si e simplu :)

Trandafiras: asa este, doar intamplarile. Numai ca nu este nimic intamplator. Si-atunci, de ce sa complicam lucrurile? :)

Va multumesc, dragii mei. Se pare ca trebuie sa scriu, bun, rau, chiar daca ma lasati sau nu.
Trebuie sa scriem.
Altfel: nu suntem.

Ai ochi frumosi.
Cu ei, mi-ai putea trimite
o raza de soare.
Acum am plecat. Voi reveni,
candva.
In urma ta.

S\'traiti, sefu, \'nteles toate printre randurile. Poate gasesc de inchiriat. Perechi de aripi.

Tu esti fericit, Andrei. Asa te simt eu. Si stii sa ii faci si pe ceilalti fericiti. Aripi nu am, dar te pot lua de mana. Hai sa ne spunem ca si oamenii pot invata sa zboare, cu aripi de om, asa cum mi-ai povestit tu ca invata pescarusii.

Surpriza de iarna cu iepurasi albi, va multumesc din suflet.

FreeAngel, da, e dintr-un jurnal. Doar o fila. Toti suntem regi sau regine in jurnalul nostru. Asta e viata.

Adrian, intr-adevar, a fost un maine, cu o luna mai devreme. Astept mainele urmator, in care sa nu fie nevoie sa fac, nici macar cu rujul de buze, prefate. Si iti multumesc pentru steluta care mi-a luminat Craciunul.

Celsius, iar halatele devin tot mai albe, de un alb direct proportional cu ascensiunea sau cu timpul... mai bine plecam, acolo unde spatiul este prin el insusi alb, perfect alb, de la inceputuri.

Motzoaca, ne-ar fi stat frumos de mana, dar a fost, a trecut, mana mea pe langa mana lui, a ramas doar amintirea si o alta forma de energie. Who knows?

Imi place ideea, dar am senzatia ca e doar un inceput. Astept continuarea.

de fiecare data cand ...

Sa stii
ca recitesc
poezia ta,
acum.
Maine, insa,
voi crede
ce imi vei spune tu
despre tine.