Jurnal
După 20 de ani
Cenaclul Virtualia
2 min lectură·
Mediu
M-am tot gândit despre ce să scriu azi, despre cum am să scriu despre cenaclu, în ziua în care Virtualia împlinește 20 de ani. Aș putea scrie o carte întreagă despre viața pe poezie.ro, însă nu sunt bună la scris proză. Nu eram bună nici la scris poezie, de fapt, eram așa și așa, cât să iau niște concursuri școlare. Până am ajuns pe poezie.ro. De atunci, începu o existență în care ai de respirat, în locul aerului, ai de respirat cuvinte, ai de respirat poezie. Realitatea imaginară a poeziei mi-a fost, de atunci, nord și sud, răsărit și apus, lumină și întuneric.
Această zi e despre voi, despre noi toți, despre fiecare dintre noi, despre urmele trecerii noastre la Casa Pogor, mai apoi la Anticariatul domnului Grumăzescu.
La Iași.
Văd acum acest univers al Cenaclului Virtualia ca pe un glob transparent: suntem toți acolo, în tot acel timp rotund, auriu, pe alocuri albastru, cu toate numele noastre înăuntru, cu toate cărțile și toate poeziile noastre, cu toate drumurile, un glob în care timpul nu poate fi decât circular și în care rămânem, pentru că, dacă am încerca să plecăm, poezia ne-ar trage înapoi, mereu și mereu, ca unica forță gravitațională a inimii.
E 4 aprilie 2023. La Iași ninge frumos, bădiță Mihai, la Iași ninge frumos.
0122.900
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Alina Manole
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 217
- Citire
- 2 min
- Actualizat
Cum sa citezi
Alina Manole. “După 20 de ani.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/alina-manole/jurnal/14169261/dupa-20-de-aniComentarii (12)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
SVhttps://www.poezie.ro/index.php/personals/102105/Dincolo_de_nori
mă bucur să te reîntâlnesc
azi am primit nivel 120… deci, 50 primit de la tine nu a fost o eroare:)
mă bucur să te reîntâlnesc
azi am primit nivel 120… deci, 50 primit de la tine nu a fost o eroare:)
0
BGchiar asta este o mare surpriză. Nu îmi e dor de Virtualia, pentru că nu am prins-o, dar de tine mi-e dor!
0
BGîn primul rând pentru filele de istorie consemnate de către Alma. În al doilea rând pentru că aș dori să atrag astfel atenția că Agonia este mai mult decât o pagină. Este o stare și un mare grup de OAMENI.
0
SCDistincție acordată
Da, Virtualia vine de aici, din poezie.ro - primul site de acest fel, fără alternativă, pe atunci, în general (încă nu erau răspândie blogurile, nu existau performante reţele de socializare, nici Google nu era atât de... plin).
Spre regret, unii, care cred că l-au atins pe Dumnezeu de picioare, evită să îşi amintească în voce, să mulţumească, azi, acelei frumoase întâmplări de a ne întâlni aici şi, ulterior, la Virtualia etc. (Eu mi-am publicat aici primele texte la 10 aprilie 2003, nu am fost la prima ediţie Virtualia, dar Diana Iepure a fost pe la mine, cu ceva timp înainte de plecare, am urmărit ce aţi scris înainte şi după eveniment...)
Alma şi Virtualia au rămas într-un poem, cel puţin, inclus în cărţile mele. Secvenţa de mai jos e din "cântec în staţia zoo", iar strofa din mijloc se referă la poezia Almei.
"azi în podul casei pogor ce trist a fost
îmi spune alma
de virtualia
dar mâine e cuvântul său preferat
eu nu pot să am un mâine fără noapte bună
și ce păcat că nu pot să mă uit cu un singur ochi
să întind un singur braț
și să transform ninsoarea în primăvară
la iași ninge frumos
scrisorile nu mai sunt la modă
sau nu mai încap în ele cuvintele care cheamă"
https://www.poezie.ro/index.php/poetry/60534/la_ia%C8%99i_ninge_frumos
Spre regret, unii, care cred că l-au atins pe Dumnezeu de picioare, evită să îşi amintească în voce, să mulţumească, azi, acelei frumoase întâmplări de a ne întâlni aici şi, ulterior, la Virtualia etc. (Eu mi-am publicat aici primele texte la 10 aprilie 2003, nu am fost la prima ediţie Virtualia, dar Diana Iepure a fost pe la mine, cu ceva timp înainte de plecare, am urmărit ce aţi scris înainte şi după eveniment...)
Alma şi Virtualia au rămas într-un poem, cel puţin, inclus în cărţile mele. Secvenţa de mai jos e din "cântec în staţia zoo", iar strofa din mijloc se referă la poezia Almei.
"azi în podul casei pogor ce trist a fost
îmi spune alma
de virtualia
dar mâine e cuvântul său preferat
eu nu pot să am un mâine fără noapte bună
și ce păcat că nu pot să mă uit cu un singur ochi
să întind un singur braț
și să transform ninsoarea în primăvară
la iași ninge frumos
scrisorile nu mai sunt la modă
sau nu mai încap în ele cuvintele care cheamă"
https://www.poezie.ro/index.php/poetry/60534/la_ia%C8%99i_ninge_frumos
0
FFDistincție acordată
Mă bucur tare de tot că ai scris aici, mă bucur și mai mult că ai menționat
Vorba lui Bogdan, mi-e dor de tine pe aici!
O să te citez (dintr-un comentariu al tău scris către Claudiu, cred, prin 2020):
”nu plecăm niciodată” (n.b.de pe poezie.ro) ”Cum spunea Radu, cu vreo 15 ani în urmă, ceva de genul, nimeni nu pleacă de aici, cu adevărat, toți se vor întoarce, cândva. Aș zice despre mine că urmăresc site-ul din timp în timp. Și știi de ce? Pentru că am lăsat aici fărâme din sufletul nostru, revenim de fapt să ne regăsim.”
Prin poezie.ro am cunoscut o multime de scriitori valoroși de aici de pe site, dar mai ales, te-am cunoscut pe tine, iar cenaclurile de la Virtualia au fost ca cireașa de pe tortul agoniei, cunoscându-ne și în realitate.
Trei Sarmale, sau mos Craciun pe genunchii căruia au stat și recitat poeții, baiatul cu pietrele pictate, antologiile... Da, frumoase amintiri.
Mulțumesc, Alina!
Vorba lui Bogdan, mi-e dor de tine pe aici!
O să te citez (dintr-un comentariu al tău scris către Claudiu, cred, prin 2020):
”nu plecăm niciodată” (n.b.de pe poezie.ro) ”Cum spunea Radu, cu vreo 15 ani în urmă, ceva de genul, nimeni nu pleacă de aici, cu adevărat, toți se vor întoarce, cândva. Aș zice despre mine că urmăresc site-ul din timp în timp. Și știi de ce? Pentru că am lăsat aici fărâme din sufletul nostru, revenim de fapt să ne regăsim.”
Prin poezie.ro am cunoscut o multime de scriitori valoroși de aici de pe site, dar mai ales, te-am cunoscut pe tine, iar cenaclurile de la Virtualia au fost ca cireașa de pe tortul agoniei, cunoscându-ne și în realitate.
Trei Sarmale, sau mos Craciun pe genunchii căruia au stat și recitat poeții, baiatul cu pietrele pictate, antologiile... Da, frumoase amintiri.
Mulțumesc, Alina!
0
FFcompletare: că ai menționat ”Virtualia”
0
DCDistincție acordată
cu adevărat, momente unice acele întâlniri poetice. acum, nostalgici ca niște dinozauri privim la cometa stinsa pe care unii o mai numesc si azi Agonia...
0
LMDistincție acordată
comentariul ”Dorin nu e BgdanGana”, După 20 de ani :) Pentru Alma, o bună revenire, a mai scris pe aici anii trecuți, poate o va face mai des. Ar fi un cîștig pentru comunitate, mai ales acum cînd se apasă pedala. Contează mult și prezența lui Dorin. Am propus cîndva o poezie de Mihai Beniuc. ”Steaua roșie”. Se referea la o epocă, încerca să eludeze. Steaua galbenă nu e pentru text, ci pentru evidențierea mesajului nostalgic.
0
AMVă mulțumesc pentru gândurile voastre bune!
Ștefan - De câțiva ani, vremurile au fost de așa fel încât nu am mai avut timpul și starea necesară organizării unei noi ediții a cenaclului. Uneori, cred că e bine cât a fost, alteori cred că poate cândva, în viitorul apropiat, ne vom revedea în Virtualia la Iași.
Viorel - îmi amintesc de acel text și mă bucur că ai continuat să scrii și să publici pe site.
Bogdan - și mie îmi e dor de voi și de acele timpuri frumoase.
Silvia - minunate timpuri! Îmi amintesc de acel poem al tău. Acum am recitit și comentariile, iar ultimul e scris de Mihai Leoveanu. Am început pe acest site prietenii întru poezie și viață, prietenii aproape de inimă timp de două decenii.
Dana - într-adevăr, nu plecăm niciodată, mereu revenim pe acest site, pentru literatură pentru prieteni, pentru a mai afla cine a mai venit aici, cine mai scrie ca noi cei de acum douăzeci de ani...
Dorin - nostalgici, dar optimiști și cu inimile deschise.
Liviu - voi reveni, nu am plecat niciodată. Îmi voi face timp să și comentez autorii noi.
Încă o dată, mulțumiri tuturor comentatorilor mei!
Ștefan - De câțiva ani, vremurile au fost de așa fel încât nu am mai avut timpul și starea necesară organizării unei noi ediții a cenaclului. Uneori, cred că e bine cât a fost, alteori cred că poate cândva, în viitorul apropiat, ne vom revedea în Virtualia la Iași.
Viorel - îmi amintesc de acel text și mă bucur că ai continuat să scrii și să publici pe site.
Bogdan - și mie îmi e dor de voi și de acele timpuri frumoase.
Silvia - minunate timpuri! Îmi amintesc de acel poem al tău. Acum am recitit și comentariile, iar ultimul e scris de Mihai Leoveanu. Am început pe acest site prietenii întru poezie și viață, prietenii aproape de inimă timp de două decenii.
Dana - într-adevăr, nu plecăm niciodată, mereu revenim pe acest site, pentru literatură pentru prieteni, pentru a mai afla cine a mai venit aici, cine mai scrie ca noi cei de acum douăzeci de ani...
Dorin - nostalgici, dar optimiști și cu inimile deschise.
Liviu - voi reveni, nu am plecat niciodată. Îmi voi face timp să și comentez autorii noi.
Încă o dată, mulțumiri tuturor comentatorilor mei!
0
AMVă mulțumesc pentru gândurile voastre bune!
Ștefan - De câțiva ani, vremurile au fost de așa fel încât nu am mai avut timpul și starea necesară organizării unei noi ediții a cenaclului. Uneori, cred că e bine cât a fost, alteori cred că poate cândva, în viitorul apropiat, ne vom revedea în Virtualia la Iași.
Viorel - îmi amintesc de acel text și mă bucur că ai continuat să scrii și să publici pe site.
Bogdan - și mie îmi e dor de voi și de acele timpuri frumoase.
Silvia - minunate timpuri! Îmi amintesc de acel poem al tău. Acum am recitit și comentariile, iar ultimul e scris de Mihai Leoveanu. Am început pe acest site prietenii întru poezie și viață, prietenii aproape de inimă timp de două decenii.
Dana - într-adevăr, nu plecăm niciodată, mereu revenim pe acest site, pentru literatură pentru prieteni, pentru a mai afla cine a mai venit aici, cine mai scrie ca noi cei de acum douăzeci de ani...
Dorin - nostalgici, dar optimiști și cu inimile deschise.
Liviu - voi reveni, nu am plecat niciodată. Îmi voi face timp să și comentez autorii noi.
Încă o dată, mulțumiri tuturor comentatorilor mei!
Ștefan - De câțiva ani, vremurile au fost de așa fel încât nu am mai avut timpul și starea necesară organizării unei noi ediții a cenaclului. Uneori, cred că e bine cât a fost, alteori cred că poate cândva, în viitorul apropiat, ne vom revedea în Virtualia la Iași.
Viorel - îmi amintesc de acel text și mă bucur că ai continuat să scrii și să publici pe site.
Bogdan - și mie îmi e dor de voi și de acele timpuri frumoase.
Silvia - minunate timpuri! Îmi amintesc de acel poem al tău. Acum am recitit și comentariile, iar ultimul e scris de Mihai Leoveanu. Am început pe acest site prietenii întru poezie și viață, prietenii aproape de inimă timp de două decenii.
Dana - într-adevăr, nu plecăm niciodată, mereu revenim pe acest site, pentru literatură pentru prieteni, pentru a mai afla cine a mai venit aici, cine mai scrie ca noi cei de acum douăzeci de ani...
Dorin - nostalgici, dar optimiști și cu inimile deschise.
Liviu - voi reveni, nu am plecat niciodată. Îmi voi face timp să și comentez autorii noi.
Încă o dată, mulțumiri tuturor comentatorilor mei!
0
în cuibuşorul care a născut Virtualia,
deşi fără tine nu s-ar fi născut nimic...
Mi-e dor de Virtualia, ştii bine că eram un consecvent,
din păcate probleme medicale mă împiedică
să-mi mut fundul până în Târgul Ieşilor,
mi-e dor, dragă Alma, mi-e dor
dar cu destinul nu te poţi pune...