Poezie
Ajunul Celui Mai Simplu Poem
(simfonie în roșu major)
1 min lectură·
Mediu
e o greșeală știi nordul acela
ne-ntâmplarea
voi scrie sâmburi de carne în carne și venin
și neatinsul aproape tu
ascunde-ți coasta omoplații între noi
vei ști
am gene lungi ale tale port pălării de pai
de la sărbătoarea aceea Ajunul Celui Mai Simplu Poem
mi-e foame
am o respirație în trei timpi doi jumătate
mi-e foame poartă-mi profilul cu centură de siguranță
profilului tău
voi rămâne voi fi fost
Dumnezeu e femeie eu sunt femeie
nu te chemam niciodată cu-aceleași nume știi
dincolo de ochiul nepictat îmi ești ești
să-ți număr verdele să-ți
rămân pe gură
sunt oglinzi peste tot sunt
târziu
mă apropii cu poema asta în dinți
n-ai să mă mai vezi câteva eclipse
nu
voi scrie pe lut pe iriși pe coapsele tale
ultima simfonie în roșu major
2 noiembrie 2004.
043.407
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Alina Emandi
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 135
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 26
- Actualizat
Cum sa citezi
Alina Emandi. “Ajunul Celui Mai Simplu Poem.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/alina-emandi/poezie/92713/ajunul-celui-mai-simplu-poemComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Daniel, Dumnezeu e unul, si aici tocmai asta vroiam sa spun; eu ma aseman lui, nu el mie!
0
O poezie în roșu intens, o apăsare monocoloră. E foarte interesantă această creionare a dimensiunii timpului camuflat în sonuri majore. Îmi place ideea de simfonie, de unifomizare a sentimentelor.
0
Serban: simfonia poate fi puternica, poate fi lina...rosu inseamna viata. Sange. Iubire.
0

Si, totusi, Dumnezeu este, de ce trebuie sa fie femeie sau barbat, atat de mult ne trebuie sa ni-L asemanam, cand noi ar trebui sa ajungem sa ne asemanam Lui...
Cu drag,
Daniel