FreeStyle

sharing
fără evidența a ceea ce ești
de unul singur
singur cu adevărat
gol
tu cu tine

făinuț comm:D
mulțam de oxigen

uite un final bun, îmi spun(în rime:)), punctează cu forță, dincolo de asta textul curge și are o anume coerență demnă și luminoasă, acel \"ai plecat\" din strofa 2 se repetă oarecum inutil, mă gândesc, strofa 3 e impecabilă deși s-ar putea să vină la drum de seară niscaiva cârcotași să îți vorbească despre versul 7 cu antipatie...

o construcție densă, mesajul e bine pus în ochiul lumii, părerea mea

revenirea la numele tău e salutară așa că degrabă

te salut:)

știi bine că de-aș putea să scriu noname
asta aș face
până la urmă
rândurile sunt relevante
nu persoana nu numele

mă bucur că prinseși mesajul cu amândouă mâinile

lasă cârcotașii să vie
why not?

Ai inceput cu un punct-moment cu accent pe bataia inimii. La comanda motor se asteapta cavalcada planurilor. Dar nu. Te opresti in echilibrul dintre rasul tau si rasul lui. Mai mult. Treci incercarea asumandu-ti totul. Accepti nebunia perfect asezata intre doua renuntari: \"pot să trăiesc fără tine pot să trăiesc fără mine

dar nu

vreau vreau să trăiesc nebunia asta numită
viață\".

limpede si tonifianta asumare. o inspiratie puternica cu care ajungi pe varful cu plonjonul de la mare altitudine...
ceva ma face sa cred ca-n jocul vostru, extremele se aseamana

nu știu I-M dacă accept
impun
nebunia asta asupra mea

am \"comis\" si eu cateva la adresa ta,;) raman la parerea ca abundenta de stele nu foloseste nimanui, desigur Adela ar prisma sa -nu judec pe nimeni aici- pt ca tot ce conteaza in definitiv e ca \"intelegerile\" diversilor comentatori sa aiba pe ce se baza (calitatea textului desprinsa de imaginea autorului) daca in urma acestei separari poezia ne spune ceva in continuare, ceva \"out of the ordinary\" sau pe care il percepem asa cu atat mai bine; e deja 03.15 nu am timp sa revin cu o analiza mai detaliata ( a nu se intelege ca textul merita facut praf, doar ca sunt si

argumente</i> care arata scaderile, repet asa cum le vad eu)

sper ca am inchis tagul

nebunia asta de viata, vai
vai
m-a lovit, vai
radeai,
vai
samd

ps: de ce? :(

traiane
atunci te aștept să spui
că știu că ai ce spune

dorin
de ce , ce?

textul e slab

păi așa zii dorin
să pricipească tot boboru\':))

ceva de îndreptat? de răscroit?

1)Nu se intelege a cui bataie de inima este aceea in care stai, pentru ca e prezentata din perspectiva tehnicizata a unui mecanism,o bataie normala nu face \"clic clac\" iar masinile oricat de performante ar fi ca angrenaj si design se pot lipsi oricand
de asemenea batai (trecand peste industriala expresie uzuala \"cutare piesa este inima respectivului agregat\") numai ca tot ce urmeaza in continuare exclude din start, ca personaje, androizii, robotii, golemii sau mai stiu eu ce creaturi semi umane; NICI UNA dintre formele enumerate mai sus nu stie ce-i somnul sau rasul, neavand nevoie de asa ceva.

2)AI doua \"vagoane\" verbale identice cuplate unul dupa altul: \"ai plecat-ai plecat\" -unul e in plus, as fi eliminat pe celalalt, nu conteaza care.

3) CUM puteai sa zici orice adevar sau neadevar daca dormeai?!- chiar interpretata ca vorbire in somn, nici un martor n-ar acorda o pondere celor auzite; doar le-ar inregistra pt a ti le relata ulterior si a se edifica in privinta lor, de-abia atunci ar crede ceva cu adevarat despre ele.

4)\"vajaind masina cea veche\" adica respectivul era aerul din jurul vehicolului? o tornada iscata din senin? ca doar nu te adresai masinii, nu? Raman în continuare la fel de pedant ;) ai plecat IN masina cea veche /cand A PLECAT masina cea veche.

5)Unde dormeai de fapt,la marginea drumului? Pt ca nu dai de inteles ca ajunsesesi in proximitatea masinii abandonata in stare de coma sau, oricum, inconstienta...nici macar una prefacuta; din contra relatarea ta, cu \"simulatul\" inclina mai mult \"cadrele\" filmate catre perspectiva unei camere amplasate undeva sus de unde urmaresti la adapostul ferestrei perspectiva demararii in tromba.Numai ca buclucasul ÎN praf (si nu la praful starnit) muta unghiul in exteriorul imobilului, ca un prim plan focalizat rezultand contradictia amintita, nu se intelege unde anume te situezi.

6) Ok cu stersaturile care au precedat si se vor succede momentului descris (din moment ce ai renuntat sa regizezi personal posibilele desfasurari, nici nu stii la ce sa te astepti de la viitoarele secvente, tu doar ai rulat, revazand, acele strategii fluctuante inregistrate deja) dar nicaieri nu se desprinde vreo concluzie lamuritoare care sa justifice acel \"nu mai vreau\" -CE anume?- si, mai important,in calitate de alternativa LA?? (fondul de la care pornesti este la fel de incert, si dintr-o data \"plantezi\" acel imperativ aparent decizional, ca un bluff, fiindca nu DETII nimic in masura sa te separe de restul experientelor, dandu-ti o certitudine de schimbare a conduitei.
Adica nu-i adevarat ca tine de tine sa schimbi ceva, pur si simplu nu poti deocamdata. Ca dovada, prezinti la fel de sincer doua momente antagonice petrecute simultan: I \"nu ți-am zis adevărul înainte\" si II \"îmi aduc aminte că am fost cu adevărat\"

7) \"altfel nu e decât o înșiruire de zile de joi\" Omiti ceea ce conteaza cu adevarat (ca in filmul ala \"ziua cartitei\" cu bill murray) Ce fel de zi a fost JOIA dilatata in bucla temporala, una buna, de care-ti amintesti cu placere, caz in care ai retrai permanent momente placute, sau contrariul, perpetuul cosmar? La fel de bine ar putea fi si una obsinuita, indiferenta, nici buna nici rea, dar musai sa-i acorzi o semnificatie. Nebunia se poate manifesta la fel de bine pe parcursul unei singure zile, daca la acest interval s-a restrans viata.

degeaba</b> le dau paste comurilor astora daca nu verific html-ul :((

cand mai las ceva neverificat</b></i>

ziua de joi aduce lucruri bune.zau.poezia mi se pare ca se pierde din ce in ce pornind de la inceput.nu e musai sa fim genii zi de zi, ar fi obositor.</i>
mai mult am intrat la rugamintea lui traian de a inchide tagul</b>
nu stiu daca am reusit dar sper sa nu te fi suparat tu pe ce am zis.
la multi ani!tie si misei:)

traian
ai complicat mult
totul era ușor
și simplu

ziua cărtiței cu conteaază dacă a fost rea sau bună
atâta timp cât revine la nesfârșit

stefan
ai dreptate
merci de intenție

Eu nu am complicat nimic de la mine, \"complicatul\" era deja expus acolo :))-adica, e drept ca daca alegeai ceva ce nu se preta la complicari n-as mai fi avut nici eu ce \"invarti\".

Pai tocmai de asta conteaza eternitatea, ca se repta la nesfarist si ajungi s-o cunosti, sa-i atribui o semnificatie, vrand nevrand ca nu ai incotro; din raspunsul tau se intelege ca nici tu nu contezi fie ca te raportezi la o clipa sau oricare interval de timp din moment ce n-ai nimic de impartit cu ele, e ca o retragere in inexistenta atemporala ( din care toate sentimentele si reactiile din orice poezie, inclusiv cea de fata sunt izgonite, asadar poezia nu mai e posibila)...cam nihilista viziunea, daca tu chiar crezi in asa ceva- ca nimic nu conteaza din moment ce nu poate fi apreciat sau macar inteles.

life is a comedy for those who think and a tragedy for those who feel

unde ziceai că sunt?

ca nu stii si nici n-ai vrea sa afli