Aanja acelor ultime zile

Fiecare ființă este unică în realul care ne înconjoară. Unicitatea naște subiectivitate care, la rîndul ei, este ucisă de subiectivitatea altora. Toată această operațiune generează o mînie ce se înmagazinează în ura noastră cea de toate zilele.Aici ar putea să fie cheia acestor versuri.

însăși versurile sunt cheia
sau o cheie
depinde ce vrei să descui

O melodie să-ntoarcă rotițele în buclele alea nefirești - suavitate a expresiei care, în același poem, are și doze grele de violență: \"are buzele uscate atât de uscate/ c-aș întinde mâna să rup cojile/ sânge/ ar sări alt sânge\". Iubire și militărie, ritm de \"cizme prea largi\". Tăiatul părului însă e prea des folosit în poezia de azi, l-am luat drept un gest obișnuit.

Tamara

tăiatul părului în sine e un gest comun pentru ceilalți
de ex, pentru mine nu e
are multe explicații și tot pe atâtea conotații

n-ai idee ce bine mă simt după ce bag foarfeca și
harști!

harști
da\' cum sa zic te simti bine desigur desi fata aia alearga prin frig prin ceata
când e singură stă pe iarba
înghețată
nu cântă nu zâmbește
își ține genunchii în brațe

atât e
amor cu un soldat

În imaginarul poetic tăierea părului semnifică renunțarea la trup, la bucuriile cărnii. Aici chiar își are rostul imaginea asta a urii față de propriul trup folosit dinafară ca un obiect al satisfacerii, împlinirii străinului.

Mihai
amor /moarte
conțin cam aceleași litere

Ioana
e și aia o semnificație
ură
dezicere
punctul de final

soldatii nu sunt tunsi zero? ce taia atunci? poezia e naspa.

ramona
e o ea acolo
ma bucur mult