nostalghia

mecanică
e memoria afectivă
rostogolită pe străzi

tare îți mulțumesc Medee

îmi amintii, citind aici, de genunchii pe care alice i-a expus și altădată, printr-o foto care lua textul de mijloc. așa o văd și acum, cu ei tociți, roșii, deci vii.
printr-un descriptiv scuturat de posibili determinanți care să creeze piste false, adâncit, după cum singur anunță, într-un prezent continuu (doar ultima strofă folosind trecutul), textul reușește exact suciri dese ale capului și sufletului către înapoi.
adică o nostalgie redată brut. matahală. dar cumva blândă.

Îmi place să regăsesc la tine o melodie dramatică, însoțită de imagini strecurate, cu colți și gheare (cuminți deocamdată!) și un persistent miros portocaliu...de la Dumnezeu!

genunchii au o expresivitate deosebită
sunt descriptivi mai mult decât o față
genunchii și mâinile
fetișuri pentru mine și pentru mulți alții , bănuiesc

nu pot decât să apreciez cum ai prins
sucirea invizibilă

cred că am scris răspunsul anterior same time
cu tine
uite cum punctezi tu fix cele 3 dimensiuni care au relevanță pentru mine
mirosul muzica și imaginea

Fata mea descopar o imaginatie bolnava uneori, imaginatie pe care o recunosc si aici, dar Surprise.!!.Drogoreanca are si imagini(nu ma refer neaparat la frumoasa fotografie stilizata, presupun, neasemuit de domnia ta) cat la imagini pur si simplu!
\"..o fiară uriașă
printre ziduri...se îngrămădește ne mănâncă
urmele olea\".
\"..dumnezeu ne ține fețele ca pe o portocală... gratiile țin binele și răul
priponit.\"
Ce sa intelegem aici ..? A. domnia ta se lupta cu stihiile, drumurile tale pe care le faci zi de zi...pe picioare, si de ce nu, si cele din imaginatia ta, inca in cautare de confort pentru pasii gandului!? Hm!..Finalul mi se pare cel mai bun dintre versurile tale de astazi! De ce ? Sa descoperi genunchii, \"victimizat\" prin propria alegere a fotografiei...este o chestie mare...si tare! Retine!! Masculinul se refera la tine femeie, ai caror nuri pierduti candva i-ai inlocuit repejor cu \"bijuteriile\" ...! (din cele barbatesti!

am luat notă și am consemnat că
1.nu mă banuiai pasibilă de imagini cu semnul exclamării:)))
2.ai remarcat genunchii
3.numa\' tu îmi spui Drogoreanco
4.e adevărat că port bijuterii în speță masculine, deci ia notă cu ce anume ceas vii de ziua mea...cureaua să fie lată
și neagră

PS.nurii nu m-au interesat niciodată așa că mare pierdere

nu este fluid. are sincope și lucrurile sunt foarte amestecate. dar există, totuși, poezie aici.

Alice,
combinatii si permutari stilistice, alese cu inteligenta si talent. senzatia de miscare e realizata(si fara:isi trage, din prima strofa...
cu prietenie,
p.parvescu

e prea simbolizant textul tău. prefer mai multă tranzitivitate.

salut cu satisfactie repararea unei flagrante nedreptati anatomico-literare si inaugurarea ritualului de dezvelire a genunchilor, de capul carora trebuie, pesemne, sa fie ceva, de vreme ce actiunea cu pricina tine poema in brate si-o initiaza in mistere oculte

sper sa iti fii placut...vezi \"padureanco\" !Mai mai mai...Draga mea ma refeream la bijuteriile cat se poate de vii...in spetza..cele barbatesti!

Costin
venind din partea ta , o iau ca pe o apreciere pozitivă :D

Petruț
la matematică am fost de la jalnic în sus, la zicere stăteam mai bine

Marin
detaliază
de ce tranzitivitatea ar fi dat un plus acestui text?


Noemi
hmm
genunchii
nici nu știi câte cuvinte țin
gura le minte

Găiane
îmi plăcu îmi plăcu
și eu tot la ălea mă refeream dar mai puțin descriptiv ca tine
aceste questiuni \"vii\" se pun pe masă doar când e cazul

sunet
imagine
simtire

toate sub semnatura neverending

îmi asum răspunderea pentru toate 3:))

pentru ca imi aduce aminte de folclorul din Mahok si pentru ca pot sa spun: zgarcitu-te-ai, doamne, de ce ne-ai priponit?

Imi plac primele si ultimele versuri, imi pare ca au o anumita legatura.

Imaginile din aceasta poezie m-au dus cu gandul la McEwan. Ai pe alocuri acelasi stil, te concentrezi asupra detaliile si reusesti sa scoti foarte mult de acolo, reusesti sa conturezi o lume plecand de la aproape nimic, ceea ce este remarcabil.

felicitari

petre

Petre
mi-ai făcut un compliment nemaipomenit pentru care îți mulțumesc
e plăcerea mea să fac din nimic ceva

de folclorul din Mahok n-am habar dar știu de ce m-a priponit pe mine
și mă tem că știutul nu se va opri aici

ce bine-mi pare că-ți place!

Nostalgie , panza galbena...ce pot spune..doar ca ma cuprinde acea panza galbena , in momentul citirii...si parca as vrea si eu sa pot asa de frumos!

frumos e ce spui tu aici

nu trebuie să poți și tu
trebuie să trăiești
pânza galbenă nu e bună
acoperă niște ruine ruginite