Bittersweet

Alice, poemul asta mi se pare sincer sau nu mai vad eu bine? OK, poza e mai buna acum, a disparut celulita din jurul buricului si a aparut si masculul din hustler. Urmatorul capitol de perfectat ar fi subtitlurile, care arata o personalitate usor schizoida, ceea ce sunt convins ca e fals in cazul tau, intreaba-l pe Carlea. De aceea poate ar fi bine sa incerci urmatoarele texte fara subtitluri (stiu ca e greu, mai ales ca tu le ai - subtitlurile adica - si in engleza, si in franceza, pe toate gusturile adica), chiar si fara titluri, de ce nu? Sa scrii cu \"***\" ca Tosa, ce zici?
Bobadil.

bobadil

mă mai gândesc la ***, sunt greu de corupt
subtitlurile sunt versurile mell pe care comit șmecheriile la timpul respectiv
așa au un sens pentru mine
(vezi ce se întâmplă dacă nu te ocupi frecvent?:)))
ps.cât despre mascul, hmmm, aș spune eu ceva;))))

ma emotioneaza poezia asta pentru ca imi aminteste de sufocarile mele,de luptele mele cu mine, de tobele si viorile mele, de viata mea- o zacusca de contraste, de faptul ca simt nevoia sa vorbesc despre asta, desi stiu ca nu schimba nimic, ca doi bani nu face.

face mai mult de 2 bani
depinde cine te ascultă

cu astea o să înfrunt
încă o noapte
luptându-se cu fiecare dimineață

Imi place ca, intrand pe campul de lupta al alternantei unora din fetele binare ale realitatii-noaptea si dimineata, aici- adaugi zbuciumul tau nu se stie de partea carei combatante, sub ce blazon te inrolezi; ar putea fi si acea atitudinea de a ti-l consuma pur si simplu, fara sa te intereseze a cui cauza va triumfa, nici kamikaze, nici condotiera...=D, Si nici alte asemene aimagini, de cavaler cruciat galpand intr-un videoclip Enigma..etc ca ajungem la \"saraciile de cuvinte\".
Intr-adevar, ca o exceptie de la regula, aici desi finalul are forta, apreciez mai mult starea care-l precede, stare care reiese din versurile citate...e mai dostoievskian, freamatul launtric care scapa oricaror denumiri, NE-numitul prezent in orice poezie (buna)

traiane
mă bucur că nu ai găsit fisuri în sinceritatea mea

Viorile care cântă înăuntrul tău pe strunele sufletului se înfruntă cu “tobele” disonante ale celorlalți “într-un conflict fără sfârșit”.
Din poezii ne putem crea “imagini și voci” pe care le intuiesc cei care ne citesc, dar nu putem să făurim omul care suntem în carne și oase.

răzvane,
neverending te salută
nu credeam că găsești și pe aici

neah
că mă*