Alexandru Manta

viața e făcută doar din ticăloși și câteva linii de cod nimeni nu ne mai cioplește după tiparul unei religii a unei întâmplări sau a unei propoziții concluzive carpe diem e ștrangulat de quam minimum

vino cu mine în această leprozerie unde năuci stingheri cu sufletul descărnat măsoară diminețile și le transformă în desene tehnice vom scrie atent cotele pe hârtie de calc fiecare vocală va

știu că vrei să-ți pun la picioare mai multe cuvinte dovezi despre dragostea mea și să nu-ți mai pipăi sânii în fiecare zi folosirea excesivă a palmelor ar putea duce la dispariția amprentelor și

iubito a trecut vremea când pianele erau negre și căzile albe când zâmbeai și toți dinții-ți strigau inspired by a true story acum completez formulare lungi pentru a te putea atinge și întotdeauna

sunt atât de bătrân încât lumea se reduce la muzica din clanul sicilienilor și o pisică câteva nume cu care tapisam altădată ignoranța și multe multe firimituri din ceea ce știam despre

"Ascultă, privește și taci! / Ascultă, să-nveți să vorbești, / Privește, să-nveți să clădești. / Și taci, să-nțelegi ce să faci..." dacă cineva ar putea pune niște balize între ceea ce putem și

viața ca o casetă derulată cu creionul încerc să ajung la blues-ul în care tu te prefaci mirată că te-am invitat la dans viața ca o moartă întinsă în mijlocul camerei sunt un tip ordonat îi tai

în fiecare vară voiam să plec desculț la mare să iau în brațe câteva lucruri de-ale orașului și să mi te reamintesc în intersecții claxoanele șoferilor și reclamele multicolore împiedicau total

în fiecare zi tai cu bisturiul felii din tine măsurate atent trebuie să-mi ajungă să trec și toamna asta e un anotimp nesuferit mai ales dacă plouă și privești tavanul cri cri cri toamnă gri strâng

am luat poemul și l-am strâns între genunchi precum făcea Sile potcovarul cu copita calului când eram copil și am început să caut febril prin toată casa câteva cuie și o potcoavă nu puteam lăsa să

am început să mă spovedesc de păcatele tale vraciul mi-a dat o păpușă umplută cu rumeguș și o mână de ace de câte ori mă enervează absența ta înțep cu furie păpușa și aceasta țipă de se cască

Motto "-Iisuse, unde ne putem mântui? -Oriunde nu există femeie." (Evanghelia după Toma) am început să o desenez pe o coală A4 folosind cât mai puține

oricine va fi faimos pentru cinsprezece minute așa spunea ursitoarea Warhol și eu am crezut în inocența mea am început să aștept cuminte până se va împlini profeția nu am mai băut nu am mai

intră în lift cu o cască așezată imprecis și în fiecare dimineață aud frânturi din nothing else matters sau comfortably numb uneori se aud și informații despre tărâmul interzis refren strofa a doua

aruncați pastelurile, odele, rondelurile jurnalele și lacrimile voastre voi îndrăgostiții second hand haideți în închisoarea mea pentru un brainstorming adunăm cele mai mișto chestii și le măsurăm cu

după ce a făcut lumea Dumnezeu și-a dat seama că nu are niciun privitor la care să se dea mare și cu materialul rămas a început să te modeleze obosit și fără țigări ți-a ratat gropițele din

calculul de rezistență la acțiunea vântului e mult mai acoperitor decât cel legat de gravitație îmi spuneai după fiecare rând de cărămizi uite pune și pantofii mei în zid și totul va dura la