Poezie
Poet obosit
1 min lectură·
Mediu
în fiecare seară
poetul obosit își pune pijamaua
și placa dentară în ceașca ciobită de cafea
privește tâmp la infinitele posibilități ale existenței
și alege ființa-pentru-moarte
nu-i mai iese nimic poetului obosit
nu a mai transformat niciun păcat în fericire absolută
și unirea numelui său cu un verb nu a mai dat nicio propoziție
chiar și sufletul
pe care îl considera nemuritor
și-a tras un scăunel lângă el și picotește cu o funie strânsă de gât
femeile
marile victorii ale poetului obosit
cu absurdul și banalitatea
sunt catalogate în jurnale anonime
erori naturaliste
doar mâinele
ultimul prieten al poetului obosit
e real palpabil
și scris indescifrabil
descriptiv și prescriptiv
și farmacista de cartier
cu sâni generoși si halat mini
zâmbește poetului obosit
conform protocolului
0285
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Alexandru Manta
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 124
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 25
- Actualizat
Cum sa citezi
Alexandru Manta. “Poet obosit.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/alexandru-manta/poezie/14204081/poet-obositComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
și totuși se moare... Asta e concluzia mea. Obosim. Din păcate nu mai murim de bătrânețe ca morții copilăriei. Farmaciile capătă sens. Ușor ocult, dar sens, chiar dacă nu de nivelul policlinicilor. Cât despre poet? Om să fie, că moartea nu iartă pe nimeni. Felicitări! Puțin universal textul tău, dar interesant și provocator.
0
