Trupul uitat pe coala A4

Motto "-Iisuse, unde ne putem mântui?

-Oriunde nu există femeie."

(Evanghelia după Toma)

am început să o desenez pe o coală A4 folosind cât mai puține linii

drepte curbe sau frânte

știam că e uitucă

(ea spunea că e pierdută)

și credeam că gestul meu o va ajuta să-și regăsească mult mai ușor trupul după Judecata de Apoi

am prins în pioneze schița pe tocul ușii

și de câte ori pleca se privea atent

scotea creionul dermatograf și trăgea câte o linie

odată când ne-am certat pentru că nu-i spusesem "te iubesc" timp de patru ore și un sfert

(o eternitate și un pic

ar fi declarat ea la nervi)

a tras chiar șase linii și a scos și rujul

dar la insistențele mele a renunțat și doar a trântit ușa

după mai multe plecări schița devenise inutilă

plină de modificări cu dermatograful

ștersături cu degetul

și chiar câteva înțepături cu un pix Parker făcut cadou la a doua întâlnire

mult timp nu au mai fost întâmplări memorabile

doar dragoste și plecări

singura observație consemnată în jurnal și demnă de relatat posterității

a fost că trupul ei continua să se unduie din cauza curentului

multe secunde după plecare

între timp ne-am murit

oamenii au dat ocol Lunii

la kfc e ofertă de 1+1 miercurea

și eu privesc cum îi fâlfâie trupul la fiecare deschidere a ușii