ddd

diminețile au adormit de când ne-am desparțit buzele soarele răsare pentru lumină și apune d

oar întunericului noaptea s-a stins de când din lipită pieptului meu ai devenit atât de depa

rte lumina seacă de zile îmi orbește ochii cu care te-am văzut ultima dată

distanțe din nou s-au căscat între pereții ființelor noastre nu și între candelele pi

epturilor noastre care nu-și vor despărți vreodată flacăra nici în două nici în zi și noapte

drumuri de mers desculț am acoperit cu dor de tine și drumuri am înviat sub dor de tine îna

inte să învețe flăcările să călăuzească zi spre lumină ori noapte spre întuneric și din

ainte ca lacrima de pe obrazul tău să se scurgă prin venele mele cu zi și cu noapte câ

nd draga mea îmi vei sări în brațe drumurile vor plânge dinspre timp iar noi vom fi indescifrabil jumăt

ate zi jumătate noapte