Poezie
Din Înalta Lojă
1 min lectură·
Mediu
Silvestri își potrivi fracul
și începu să dirijeze
netulburat de-o gură-cască sau de-o gură ce căsca
prin imaginația clădită-n stil baroc
nici un bolovan nu cădea.
Un evantai își potrivea pliurile
și-ncepea să-și coloreze hașurile
nebănuind că viitoarea lui amantă tocmai arunca
cu-n gest la care doar Goga reflectase
cu o jumătate de secol în urmă
încă o floare alfabetizându-și durerea care
nu avea să adoarmă nicicând
în brațele prințului musonul
de iarnă ce-și potrivea obloanele
și privea înspre ocean
nedistras de fluturările ostentative
ale regimului eolian
temperat-continental.
În permanență se urmărea
chiar și atunci când injectându-ți galben
în expresia ultimă îți potriveai demonicele
entități în carantină.
034.872
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Alexandra Alb Tătar
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 107
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 22
- Actualizat
Cum sa citezi
Alexandra Alb Tătar. “Din Înalta Lojă .” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/alexandra-alb-tatar/poezie/54251/din-inalta-lojaComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Miraculos! Redeschid textul tau si descopar ca semnele diacritice au aparut la locurile lor...
0
am citit mult din pagina ta si m-am oprit aici
mi-a placut chestia asta soresciana:[netulburat de-o gură-cască sau de-o gură ce căsca]
stilul de aici e exact exersarea aruncarii unei pietre pe deasupra apei asa incat sa sara, sa ricoseze de mai multe ori pe suprafata ei
-de multe cuvintele-concept opresc scufundarea pietrei tale- intelegi tu de ce
totusi tensiunea de sens (abia poti sa respiri de la o bolta la alta) grabeste spre auto-consumare, unde energia textului se subtiaza
vrem sa vedem unde cade piatra, ca pur si simplu e absorbita la fund si face valuri mari
si energia se va restabili
V.V.
mi-a placut chestia asta soresciana:[netulburat de-o gură-cască sau de-o gură ce căsca]
stilul de aici e exact exersarea aruncarii unei pietre pe deasupra apei asa incat sa sara, sa ricoseze de mai multe ori pe suprafata ei
-de multe cuvintele-concept opresc scufundarea pietrei tale- intelegi tu de ce
totusi tensiunea de sens (abia poti sa respiri de la o bolta la alta) grabeste spre auto-consumare, unde energia textului se subtiaza
vrem sa vedem unde cade piatra, ca pur si simplu e absorbita la fund si face valuri mari
si energia se va restabili
V.V.
0

o imaginație clădită-n stil baroc
prin care nici un bolovan nu cădea\" \"...musonul
de iarnă ce-și potrivea obloanele\", \"...injectându-ți galben
în expresia ultimă...\" In fond, comoditatea lecturii, atunci cand citesti un poem veritabil, nu e obligatorie. Felicitari!