Poezie

De la ochi în sus

1 min lectură·30 aprilie 2008

Mediu

Din tot ce poate fi tu ai fi

te-aș alege pe tine cu ochii închiși

te-aș recunoaște după lumină

m-aș recunoaște după întuneric fiindcă

în umbra privirii tale se rostogolesc

adâncurile mele

dar dacă lumea s-ar da peste cap

în privirea ta aș găsi echilibrul

dacă lumea s-ar da peste cap

sufletul tău ar sfida gravitația și

din tot ce ar fi tu ai fi

ploaie și nea umbre și

scântei forța și slăbiciunea mea.

Din tot ce-a fost eu nu am fost

n-am vrut din balul tău mascat să te desprind

am vrut doar soarele să-ți strâng în brațe

deci mi-am dorit mai mult însă doar noi știam

când ne-ntâlneam în lumi nemaiumblate

n-am vrut să mă pierd printre măști senzuale

și masca mea e asemănătoare

de la ochi în jos ca și cum

alte degete îți ating carnea însă

doar eu îți alerg prin vene

ca și cum neatingerile tale

ar atinge cumva

neatinsul nostru...

Deci dacă am fi fost s-ar fi topit un vis

s-ar fi prăbușit lumea cea de nicăieri predestinată

sau am fi iradiat universul

într-un moment mai presus

de viață atât de înalt că de-acolo am vedea

orice vis și l-am reinventa?

002.810

Alexandra Alb Tătar. “De la ochi în sus .” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/alexandra-alb-tatar/poezie/1780964/de-la-ochi-in-sus

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.