Poezie
Rădăcinile sinelui suprimat. Plesnet.
Sinele suprimat I
1 min lectură·
Mediu
m-am prăbușit cu rochia sfâșiată
peste mormântul unde
mi-am avortat petalele sângerii
aveau o culoare interzisă inflorală
se hrăneau cu o sevă indigestă
ce-mi provoca o frumusețe insuportabilă
de floare care plesnește când se deschide
deși toate florile mai mari m-au învățat că
trebuie să mă deschid ușor
să nu fiu prea înaltă prea colorată
să nu mă tot holbez cu privirea asta
incomod de albastră
și mai ales
este dezagreabil ca o domnișoară să gândească mult
când înțelegi prea mult îți apar pete
pestrițe pe corolă oricum
numai oracolul florilor înțelege
limbajul oamenilor cică au și ei
o chestie parfumată o numesc
fericire adică
să-ți crească rădăcinile puțin deasupra solului
dar nici oracolul n-a înțeles
de ce uneori noaptea
când florile visează
plesnesc rădăcinile
002808
0