Poezie
Încă un deșert
1 min lectură·
Mediu
prima lumină.
mă aprind electric
un ochi roșu
mă prăvălesc înainte
pe stradă
unii spun că merg
încă patruzecișișapte de pași
fără să mă sparg
memorez picăturile de ploaie
depășesc limita permeabilității
curând voi deveni
un pește solubil,
atât de curând…
primul întuneric
încă un deșert
încă un deșert
cântă-mi despre răcoare
visează-mi tu focul
valuri de nisip
o nouă maree
înghite orizontul întunecat
sunt praf de stele
sângele este
o fostă
viitoare
explozie solară
o nouă ploaie
un nou deșert
privesc în obiecte
văd
sunetul
secret
arhitectura oaselor
de zahăr
se apropie
de gara centrală
unde dorințele
devin lichide
ne scufundăm în tăcere
spune o vrajă…
spune o vrajă…
spune o vrajă…
spune o vrajă…
te rog spune
o vrajă
în tăcere
002959
0