dorurilor mele

Imi place senzatia inregistrata in ultimul vers. E grozav de vie. In rest eu zic s-o mai slabesti cu balegarul si sa pariezi mai mult pe trandafiri. Cine stie, poate chiar o sa-ti placa.

pentru mine nu prea exista substantiala diferenta intre balegar si trandifirii pe care-i izvoraste. si apoi ce comparatie as gasi eu mai potrivita pentru sufletul meu imbacsit de grotesc si nimicnicii?

zic ca e misto (sper ca jargonul nu te ofenseaza, il gasesc cel mai la indemina cind e sa-mi exprim pareri)...Poate, as zice eu, ca nu e suficient de potrivita asocierea cioburilor cu ipsosul...Cred ca nu e suficient de exacta si deci sufera in expresivitate.

am ales ipsosul fiindca imi lasa impresia unui material ieftin tocmai bun pentru facut imitatii si kitschuri. am sa ma mai gandesc insa la alternative...

Degeaba,
incep sa cred ca esti un autor original.
cand ai texte foarte bune, cand foarte nebune.
Cel de fata e mediocru.
dar eu pariez pe tine.

Mie mi-a placut cum culoarea galetusei te duce la gindul ca plantezi trandafiri.
Si punerea impreuna a ultimului vers cu restul constructiei e reusita.
Eu zic s-o tii tot asa cu balegarul si sa nu treci la trandafiri ca avem destui...
Ca ne apucam toti de luat ecstasy si ajungem ca in bancul cu iepurasul zburdalnic bucuros de natura si suflet.
Daca nu-l stiti vi-l spun mai incolo...

versurile 1, 2 si 8 sunt superbe!...

ipsosul este rezistent la foc si este folosit si ca izolator, nu numai pt. modelari, detalii arhitecturale, etc...:)....de-aici interpretarile pot fi numeroase...suflet rezistent si protector dragostei arzatoare...de ex.!:)