Albu Oana

unii oameni înaintează în vârstă visând doar să țină strâns în pumni volanul unui autobuz la semafoare să întoarcă privirea spre pasageri urlând că țara asta se duce niciunde că tinerii din

șase și zece alarma la mine snooze șase treizeci alarma în camera fratelui mare snooze șapte treizeci deschid un ochi doar când e aprinsă lumina la baie îi dau sms hai ieși odată opt și cinci în

ai crede că un măr roșu în lada cu mere albastre e un măr stricat dezamăgit spirometrul te asteaptă de la an de an trebuie să înveți să respiri te rog te rog te rog să saluți pe culoarul

sunt case în care poți intra doar cu pantofii fără șireturi nu care cumva să te împedici, să le agăți de neoane ori să te tragi de ele cu careva oameni care își tatuează gândurile în

o mie nouă sute opt zeci și cinci au spus hai să creăm un brand de la zero să fie gata vara și să-i spunem oana andreea apoi s-a făcut cererea divizionară și cezariana eu pe clasa patru

unele condimente sunt mai bune vechi dar niciodată de sine stătătoare un vin poate fi nobil doar până într-un anumit punct întrebarea e dacă în pahar ai un vintage port sau un chardonnay un

aș fi spus că acțiune în revendicare e atunci când un câine bea apă apoi suprascrie un titlu de proprietate pe care un alt câine îl marcase în prealabil cinci dimineața zidurile au

coperta de la ion creangă în ediție de lux o mamă citea frânturi dintr-un rechizitoriu ce straniu că dintr-un motiv sau altul nimeni și niciodată n-a spus o poveste în care porcul să fi

quelqu'un m'a dit fulgerul nu lovește de două ori dar dacă se întâmplă e un puci mocnit de nepăsare vă rog să nu îmi aduceți nota nu încă vă rog nu încă o ciocolată neagră și un telefon să

am lăsat în urmă o jumătate de secol din două bucăți de sfert mergând de mână uneori sfertul tău pare să prindă viteză apoi obosit îmi așteaptă pasul mărunt și loial voi protesta, mamă, că nu

În traseism nu e nimic greșit... - Justifică el condamnata faptă - De dimineață, însă, am simțit Cum inima migrase-n partea dreaptă!

seara îmi număr escarele de la un timp uit că în mână am o mână de-a ta am obișnuit să păstrăm între noi un cuțit cu care tăiem liniștea în două bucăți de măr stăm spate în spate fiecare își

Infans conceptus pro nato habetur quotiens de commodis eius agitur [Paul] vino pe lume cu ochii și cu plămânii larg deschiși fii lacom cu prima inspirație și întâia undă de lumină doar

la Universitate un om a mușcat dintr-un câine. un om apoi n-au mai avut hârtie să scrie în ziare n-au mai avut nici cerneală. tușul urla a uscăciune sub sechestrul unei imprimante s-a

hai fie! într-un final am tras storurile vizavi oprise o curățătorie ambulantă oamenii își duceau hainele în saci de gunoaie câteodată uitând să le dezbrace pe umerașe așteptau cămășile de

draga mea – îi spuse fetița de opt ani păpușii sale – am aflat trei lucruri despre tine: primo, dacă moș crăciun nu există atunci tu ești o fraudă iar toate premisele pe care am bazat relația

tată, îmi amintesc cum la naștere, în ochi mi se citea progeria și surprinderea mamei rămasă cu pâinea în mână atunci când ți-ai luat sperma înapoi și ai plecat mamă, știu că în locul meu

între Yin și Yang se naște frunza de ceai un Kiai șoptit

părul tau mirosea a iarnă și a bomboanele de brad dintr-un cămin fără șemineu fără obloane în mână aveai un creion, dintre acelea fără gumă de șters decretând ce e al tău ce e res nullius ce

în primă instanță ne-am bucurat să găsim firul la capetele căruia ne sunt legate mijloacele nu am știut însă că deasupra noastră se află un scripete iar noi atârnam în același