Fotografie cu noi

Un instantaneu surprins cu un click. Folosesti aici metoda indoielii sistematice, inventata de Descartes ( cel putin asa imi aduc eu aminte ). El si-a impus sa nu mai creada nimic decat daca poate vedea in mod clar si distinct ca este adevarat. Asta faci tu prin aceasta superba poza.

Remarc doua versuri: \"adunăm înserarea în poală cu flori de aramă\" si \"coaja cerului se crapă subțire fisurând așteptări\", versuri ce completeaza fotografia si chiar fundalul ei. Mi-a placut si felul in care desfaci si imparti totul la doi. Doar fotografia ramane intacta.
In rest, se pare ca am inflorit amandoua astazi:)

\"semințe negre cuvintele nu mai încap în felii,
sa le aruncam din palme...
am nevoie
doar de aerul tau din verde,
infloreste-mi in carne
să nu te uit...\"

Imi plac mult fotografiile.. in ele suntem nemuritori. Incep sa te citesc, numai bine!

Cum spunea Descartes, adevarul nu poate fi decat unul singur, pentru ca nu pot exista mai multe adevaruri privind aceeasi problema, astfel si fotografia mea nu este un trucaj ci una reala in care viata se imparte adunandu-se la 2 miracol al cuplului in paritaea cifrei si asa cum stau cuminte in bratele lui zambind, ma bucur ca ai rasfoit un pic albumul meu cu poze descifrandu-ma intru-un instantaneu care mi-e foarte drag. Multumesc tie de trecere si semn, vexatule, iepure intelept pe tabla de sah a filozofiei carteziene.

Dreamer, e drept ca sunt foarte fotogenica si dupa cum vezi modesta, mi-a facut tare bine unda de aer proaspat din rostirea ta verde curbandu-mi cu flori umerii a visare, ba chiar mi-a sters si un rid din coltul buzelor ce tocmai se straduia sa razbata zambet maturitatii, facandu-ma sa ma simt copilaros de placut, te mai astept, asa sa stii.