Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

crepuscul asincron. partitură pentru singurătate și orchestră

***

2 min lectură·
Mediu
se face seară întunericul crește puhav precum un edem
și iată nu mai știm ce să facem cu noi
ni se împleticesc orele mâinile ne devin prelungiri inutile
le târâm dupa noi istoviți –
fâșii oarbe de carne și sânge
pipăind după zboruri.
*
Bogdan avea treisprezece ani de când se știa din mâinile lui
creșteau periodic
tuburi lungi de perfuzii
ca niște vene imperfecte de înger
ca niște liane
să te legeni de ele cu picioarele-n gol
cu picioarele-n gol
țipând încet de frică încet să nu te audă
nimeni
nimeni
nimeni
încă două flacoane și astăzi ajunge spunea alb asistenta cea albă
doar două
Bogdan sorbea urma de soare din geam
își umezea buzele găsea mereu același gust de frunză uscată
și îmi povestea că la vară va merge-n Italia
va înota în Mediterana îi va fi cald și albastru
va aduna scoici le va ține mult la ureche
și firește își va pune o dorință
despre care nu va vorbi nimănui
închidea ochii
apoi adormea
cu palmele deschise spre cer.
*
mâinile bunei
mâinile bunei –
cum luminau ele cuminți
peste cruce
*
curăț cartofi și zâmbesc dacă m-aș tăia la un deget
ar curge tăcere
dacă mi-aș tăia pielea mai sus de încheietură
ai curge tu
dacă aș înfige cuțitul adânc s-ar închega aici toate nopțile
în care n-am mai îndrăznit să iubesc
mă dor mâinile
ca niște gingii din care acum dau să iasă
dinți numai buni de sfărâmat timpul.
*
se face noapte se face noapte
se face noapte
și mâinile noastre ne strigă desperecheate
în somn.
043.591
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
263
Citire
2 min
Versuri
50
Actualizat

Cum sa citezi

Adriana Lisandru. “crepuscul asincron. partitură pentru singurătate și orchestră.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adriana-lisandru-0026649/poezie/1772003/crepuscul-asincron-partitura-pentru-singuratate-si-orchestra

Comentarii (4)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@cristina-sirionCSCristina Sirion
Scrisesem si eu ceva cu \"buna\" acum o saptamana, cred, e pe-aici pe undeva. Am fost pe aceeasi lungime de unda. Culmea e ca bunicii nu cred ca i-am zis \"buna\" vreodata, dar am tanjit sa-i spun. Mi-a placut mult ultima strofa. E faina toata, dar m-am obisnuit sa vad frumusete la tine, asa ca am inceput sa remarc numai ce mi se pare izbitor.
0
@adriana-lisandru-0026649ALAdriana Lisandru
in ultima saptamana abia am avut vreme \"sa rasfoiesc\" situl, cred ca textul de care-mi vorbesti mi-a scapat printre degete, dar remediaz astazi. :)
cat despre micile noastre sincronizari, ele nu ma mai mira...:)

multumesc de vizita.
0
@sorin-eneSEsorin ene
antreneaza toate simturile. asta atrage in mod deosebit in textele tale. ca un limbaj de sacrificiu care are permanent ceva de daruit. exista aici o nota de tristete calda, un spatiu ca o plaja intinsa ce isi are propria istorie. o prezenta suficient de vie, cat sa ii poti simti ritmul interior.
0
@adriana-lisandru-0026649ALAdriana Lisandru
oare cum ti-as putea raspunde? :)
caldura de care vorbesti trebuie sa existe si in ochiul cititorului...
multumesc mult.
0