Poezie

Sâmbure de azimă

- eretică -

1 min lectură·29 august 2003

Mediu

Rup din viață ca din pâine,

mușc din zile ca din măr,

poate azi, ori, poate mâine

voi ajunge la cotor…

Mă descos pe dinăuntru,

mă învârt ca-ntr-un ghioc,

îmi citesc păgân destinul,

poate aflu de noroc.

Mă îngân cu zori-de-ziuă

și mă coc în miez de foc,

ard târziul fără noimă

și mă duc după soroc.

Mă culeg din praf de stele

și mă-ncing cu brâu de soc,

îmi port clipele inele,

să le pot opri în loc.

Rup din viață ca din pâine,

mușc din zile ca din măr,

poate azi, ori, poate mâine

voi ajunge la cotor…

043.936

Despre aceasta lucrare

Autor: Adriana Camelia Silvia Popp
Tip: Poezie
Cuvinte: 100
Citire: 1 min
Versuri: 20
Actualizat: 28 feb. 2026

Cum sa citezi

Adriana Camelia Silvia Popp. “Sâmbure de azimă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adriana-camelia-silvia-popp/poezie/50315/sambure-de-azima

Comentarii (4)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Distincție acordată

BG Bogdan Geana✓14 feb. 2004

Ce frumoasa este viata
cand mananc cate-o gutuie
chiar de scol de dimineata
viata are gust de

lamaie mai adriene cum zicea
un personagiu
cand a auzit in gasca
nobilul cuvant sufragiu

asa ca scot eu azimul
sa il dau la toti din tara
si sa strige muiezinul
afara veneticule afara

N Nimic✓30 aug. 2003

hai ca mi-a placut poezia ta...si dupa comentariu\'lu\'bogdan...mie ce-mi ramane a zice?
toata poezia e superba...cu niste imagini inedite...si cu niste idei grozave...
prima strofa care se repeta si la sfarsit...ii ofera acea ciclicitate de care are nevoie...imi place!
eu zic sa nu se zgarceasca astia si sa-ti mai acorde cateva stelute...

Distincție acordată

ML Mihai Leoveanu✓30 aug. 2003

Cu versuri pre versuri calcand... Tulburatoare aceasta fulguratie din versurile tale! Iar ultima strofa, prin repetitia primei (care astfel denota rotundul fara nici o posibila evadare!) mi se pare nu fenomenala, ci profund umana.
Traiesc si eu un cerc si musc din zile cum rup din viata...

J jhyt8rkji78okliu✓15 sept. 2003

subscriu lui magister leo si spun si eu: ultima strofa, prin repetitie, dubleaza valoarea ideii, care oricum este prezentata superb...