Poezie
Pescărușul
1 min lectură·
Mediu
Ce trist
se tânguia un pescăruș
solitar
trubadur cu un arcuș dogit
hai-hui cutreierând Golful Francez
părea să-i strige pe ai lui.
Din balconul în care
o mușcată se ofilea într-o glastră
zboru-i priveam nedumerit.
De ce-ar fi trist
când are orizontul la o bătaie de aripă
când marea întreagă
i se așterne la picioare
și nu-l încearcă nicio gripă?
Pe când el
se avântă
și despică soarele-n două
tu, poet nătâng,
tu stai și-ți sufli nasul în batistă
privind cu jind la îndepărtatele vapoare
stai și te conversezi
cu o mușcată
Privind atunci la biata floare
îmi părea c-ar vrea și ea
să se arunce
în valuri doar atât
cât să-și înmoaie
petalele
și să le curețe de praf
001.168
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- adrian rentea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 120
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 29
- Actualizat
Cum sa citezi
adrian rentea. “Pescărușul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-rentea/poezie/14048529/pescarusulComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
