Poezie
Toamnă...
1 min lectură·
Mediu
Frângând firave, scheletice ramuri
Doinește a jale vântul prin livezi,
Despuiată de veșmintele-i verzi
Pădurea poartă ale toamnei flamuri.
Pe câmp veștejiți păpușoi,
Strânși în alaiuri foșnitoare,
Ziua adăpostesc mici rozătoare,
Noaptea -duhuri și strigoi.
În via prădată de grauri
Palide și roșii frunze mor,
Pe jos se așterne ruginiu covor
Dantelat de-ai toamnei lauri.
Agățat de o piatră funerară,
Un solitar trandafir sălbatic,
Înfiorat de vântul zănatic
Își scutură a amintirilor povară.
Înmiresmat covor de roze pale
Se așterne peste marmora crăpată
De-ale toamnei lacrimi argintată
Se așterne înserarea peste vale.
001088
0