Poezie
S o n e t 1 5 0
al prigonirii
1 min lectură·
Mediu
M-ați hăituit cu vorba voastră dură,
Rânjind satrapic, cu-ascuțiș de gheare,
M-ați prăvălit, călcându-mă-n picioare,
Mi-ați sfâșiat veșmintele cu ură,
M-au înclinat acuzele murdare,
Mi-ați frânt nădejdea cu o lovitură.
A mai rămas pe trup o crestătură
Și în priviri o veșnică mirare,
Mi-ați sugrumat încrederea în sine
Și n-am avut puterea să vă strig
Că după noapte altă zi revine,
N-am reușit să mă înalț pe dig.
M-am risipit, uitând mereu de mine.
Am obosit, mi-e teamă și mi-e frig.
043.788
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Adrian Munteanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 81
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Adrian Munteanu. “S o n e t 1 5 0.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-munteanu/poezie/82964/s-o-n-e-t-1-5-0Comentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Stari pe care nu le cunosc, doar le citesc, cu regretul ca exista victime si cu acela, ca, dintre ele, cu siguranta, unele vor deveni calai. Totusi, nu e cazul aici, unde fiinta se ghemuieste in sine, increzatoare in lumina zilei de maine.
0
Un text frumos imbibat cu tragic, tras in segmente de lumina pura si luciditate... o poezie reusita.
0
Thais - cred că ți-am făcut pe plac cu sonetul de astăzi.
Elia- bine ai venit ! După noapte vine zi.
Vladimir - oricum aș ocoli lucrurile, tot la tragismul existenței ajung.
Să fiți senini și zâmbitori.
Elia- bine ai venit ! După noapte vine zi.
Vladimir - oricum aș ocoli lucrurile, tot la tragismul existenței ajung.
Să fiți senini și zâmbitori.
0

Maine astept un sonet scris la celalalt pol al simturilor.
Stiu, stiu, din cand in cand, trebuie sa deschidem ochii...