Sari la conținutul principal
Poezie.ro
@adrian-munteanuAM
Adrian Munteanu
@adrian-munteanu
Poezie

S o n e t 1 1 1

pictoriței Silvia Maria Grigore, la 90 de ani

1 min lectură·
Mediu
O mână viguroasă, temătoare,
Alintă pânza care prinde viață,
Îi soarbe visul alb și o răsfață.
Așa se naște-n lume înc-o floare.
Câte culori mă prind și mă învață
Născute sunt din sete de candoare.
Le risipești în clipe temătoare
Pe pânza vremii, unică prefață.
Iar pânza roditoare, încă vie,
Născută e doar pentru a-ți sluji
Eterna trudă, patimă, sclavie
De a lăsa un semn, de-a dăinui.
Sărut această mână care știe
Etern să-și mute rostul între vii.
043237
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
78
Citire
1 min
Versuri
14
Actualizat

Cum sa citezi

Adrian Munteanu. “S o n e t 1 1 1.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-munteanu/poezie/78832/s-o-n-e-t-1-1-1

Comentarii (4)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@codrina-verdesCVCodrina Verdes✓
\"Le risipești în clipe temătoare
Pe pânza vremii, unică prefață.\"

Frumoasa dedicatie artistului plastic! Si tu lasi in urma semne, daruri, rosturi eterne.
Adrian, straiele de romantic iti sad bine. Nesperat de bine.

Fie timpul cu tine!
0
@aneleAANELE✓
Este o poezie foarte frumoasa,o dedicatie demna de un om care a trecut prin viata lasand o mostenire fabuloasa,nemuritoare.Sa ne traiesti Adrian.
0
@elia-davidEDElia David✓
Frumos de tot. Si emotionant.
0
@mihaela-maximMMMihaela Maxim✓
plecăciune, pe marginea pânzei. regret că nu cunosc picturile, imaginația și aripile de gând mă vor ajuta, poate, să-mi închipui...
0