Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

S o n e t 4 9

1 min lectură·
Mediu
Mă străduiesc să-ncep călătoria
Spre mitic Elohim și-antíce Vede
Pe drum de fum pe care poți accede
Doar de-ai găsit în viață armonia.
Răzbat în timp, cu urmele-mi bipede,
Spre Logosul ce-nalță datoria,
Până ajung s-ating bijuteria
Mahavantara ce în zori se-ncrede.
Prin toate trece neschimbat frământul
Atâtor lumi pătrunse-n trupul meu
Și dizolvate auster în cântul
Cel mai ușor și totuși cel mai greu :
La început de lume e cuvântul.
Cuvântul este însuși Dumnezeu.
023854
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
76
Citire
1 min
Versuri
14
Actualizat

Cum sa citezi

Adrian Munteanu. “S o n e t 4 9.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-munteanu/poezie/72434/s-o-n-e-t-4-9

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@adrian-erbiceanuAE
Adrian Erbiceanu
Adrian,

Dupa cum vezi, vrei nu vrei, ma situez printre cititorii tai fideli. Dar, ca oricare cititor, incerc sa-mi exprim,
neingradit, parerile. Prima si ultima strofa sunt demne de un inceput si de un sfarsit de epopee. Strofele 2 si 3 ar mai trebui putin lucrate. Cred ca expresia: \"cu urmele-mi bipede\" ,normala, de altfel, nu se potriveste cu alura aproape mistica pe care o dai poemului. La strofa a treia, am o rezervatie asupra cuvantului \"avantul\". Mi-as permite sa-ti sugerez inlocuirea lui cu: \"framantul\", nu atat pentru nevoia de rima, cat pentru a mentine intensitatea dorita momentului.

Cu prietenie
0
@adrian-munteanuAM
Adrian Munteanu
Adrian,

Forte bună varianta cu \" frământă \" pe care, dacă mi-ai sugerat-o, îmi permit să o și introduc. În privința urmelor bipede, le-aș susține, pentru că, dincolo de alura mistică pe care ai sesizat-o, aș vrea să se insinueze și poziția insignifiantă a individului. Mă mai gândesc și îți mulțumesc pentru intervenția productivă.
0