Poezie
Noaptea petrec în șea țâșnind cu rima
Sonet 489
1 min lectură·
Mediu
noaptea petrec în șea țâșnind cu rima
prin trâmbe moi de beznă dintre haturi
privesc cu toții buluciți la caturi
cum am umplut desagii pe asina
epuizată s-au gândit la blaturi
dar ea rămase sub efort sublima
ce și-a atras sub țâțe moi infima
pășire-n colb prin neatinse straturi
nu mai e mult să fur din peșteri stranii
și soarele și luna și să sui
acolo unde străjuiesc hultanii
și nu mai poți un vers să-l mai răpui
ales cu râvnă străjuind cu anii
pe-acel tărâm rămas al nimănui
16 iulie 2006
023.527
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Adrian Munteanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 92
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 15
- Actualizat
Cum sa citezi
Adrian Munteanu. “Noaptea petrec în șea țâșnind cu rima.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-munteanu/poezie/223200/noaptea-petrec-in-sea-tasnind-cu-rimaComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Pornind de la niște trăiri personale, sigur că finalitatea sonetului acestuia se apropie de basm. E aici o secvență cunoscută cu salvarea soarelui și a lunii și readucerea lor pe cer. S-ar putea, chiar fără să premeditez aceasta, să mă învârt în lumea imaginarului și a întoarcerii la copilărie, ca o salavare posibilă, dar tristețea întrezărită este cert un \"câștig\" contemporan de care nu sunt mândru, dar care reprezintă realitatea unei existențe ajunsă într-un moment cu prea multe lovituri din toate părțile.
Mulțumesc pentru constanță. E lucru rar.
Mulțumesc pentru constanță. E lucru rar.
0

tu știi deja că sunt cititorul literelor tale și mai trebuie să știi că vin târziu dar sigur să îți doresc un An Nou fericit
La mulți ani, Adrian