Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Cerșim la poarta gândului și-a vieții

Sonet 414

1 min lectură·
Mediu
Cerșim la poarta gândului și-a vieții,
Ne facem coif, însăilând ciulinii,
Cădem răpuși când se desfoaie crinii
Ademenind, cu iz dulceag, drumeții.
Jur împrejur, oștirile luminii
Se-neacă-n vălul plumburiu al ceții.
O candelă mi-a tămâiat pereții,
Dar sufletul mi l-au târât asinii.
Nu bag în seamă trăsnetul din slavă
Și mă-nvelesc în nobil patrafir.
Mă-ntreb de-i viața preaplecată sclavă
A morții care ia de-a pururi bir.
Și ploaia clipei leapădă otravă,
Pe orbul timp înfășurând un fir.
30 ianuarie 2005
054714
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
80
Citire
1 min
Versuri
15
Actualizat

Cum sa citezi

Adrian Munteanu. “Cerșim la poarta gândului și-a vieții.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-munteanu/poezie/182331/cersim-la-poarta-gandului-si-a-vietii

Comentarii (5)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@cristina-rusuCR
Cristina Rusu
Invesmantati in mantia luminii cersim mereu la poarta gandului, noi muritorii care intelegem prea putin din taina vietii. in trecere te-am citit si azi. mi-a placut. cu bine
0
@florin-caragiuFC
florin caragiu
o lupta inegala intre taria vitala si picurarea lenta a clipelor cu infuzia ei de slabiciune... paradoxal, puterea duhului in slabiciune se desavarseste... firul vietii se infasoara lent si ireversibil pe un alt mod de existenta... Un sonet cu o incarcatura aparte. Cu drag, F.
0
@valeriu-d-g-barbuVB
semn de bună trecere
sonetul este legat frumos
mai trec
cu stimă VDG
0
@adrian-munteanuAM
Adrian Munteanu
Cristina - sunt bune și trecerile astea. Ca să nu ne uităm. Dar oare ești în trecere spre ce ?
Florin - asta facem în fiecare clipă. Ne plasăm între inegalități - cu voie sau fără - luptându-ne să ne păstrăm echilibrul.
Valeriu - îmi pun aceeași întrebare ca mai sus : oare spre ce aleargă oamenii de ne întâlnim întotdeauna cu sufletul la gură ?
0
@adriana-giurcaAG
Adriana Giurcă
\" Ne facem coif, însăilând ciulinii,\"
\" O candelă mi-a tămâiat pereții,
Dar sufletul mi l-au târât asinii.\"

\"ploaia clipei leapădă otravă,
Pe orbul timp înfășurând un fir.\"


0