Pofta de-a fi un Om și-un Zeu în spații

\"templul de cuvinte\" pe care il zidesti zilnic in sonetele tale, nu-ti da dreptul sa te consideri \"aruncat in valul pieritor\".
Am divagat Adrian, pentru ca am simtit si in acest sonet, verva creatorului nepieritor.

in lupta cu tine insuti, timpul care trece, nu te macina ci te implineste;
Zeul si Omul traiesc in tine laolalta; prin \"sagetile\" pe care le-ai primit, prin \"gandul drept\", prin limitele tale care pot rodi, visul tau urca \"pod\" peste timp,
dar Omul atins de pacatul primordial, este supus greselii \"rosturilor vii de patima si miere\"
si astfel aruncat in \"valul pieritor\"...
este un sonet desavarsit, foarte aproape
de sufletul meu, acum...
intuiesc o apropiere de Dostoievski, si el si-a cladit opera pe drama omului singur fata in fata cu destinul,
cu tristetile cu zadarnicia...
dar (zic), un om nu poate ramane singur dacat daca a descoperit \"taina fericirii\"
sa fie aceasta, sonetul? :))
toate cele bune, cu prietenie Anana

Este foarte sugestiv și atotcuprinzător acest vers \"Pofta de-a fi un Om și-un Zeu în spații\". Idealul dintotdeauna al Frumosului (care va salva lumea).
Vezi, corectează \"primescde...\"
Încântat și de acest sonet,

\'Intre idee si realitate, intre gand si fapta, este Umbra, caci a Ta este Imparatia. Intre conceptie si creatie, intre emotie si reactie, este Umbra. Curgerea apei este o Umbra intre doua Lumini, apoi inca o Umbra intre doua Lumini, pana la sfarsitul lumii..\'
(Eliot)

drag, Linea

Codrina - îmi iau totuși, din când în când, dreptul de a mă examina cu obiectivitate și a mă considera un minuscul obiect de decor pe \"gunoiul zilei\", cum mă exprimam în sonetul de astăzi. Cred totuși că e un mare câștig acela că pot privi uneori cu umilință rosturile mele în lume.
Anana - cu siguranță că, pentru mine, acesta este rostul și nevoia de a scrie sonet. Mai am mult până la rețeta fericiri pe care, dacă mai vreau să scriu și să trăiesc, sper să n-o ating niciodată. Nici n-ar fi posibil.
Ion - iată cum descoperim noi rostul de a ne concentra pe mai departe pe uneltele scrisului.
Dana - înseamnă că ai revenit la matcă. Umbra este,pentru mine, chiar fără să conceptualizez cu tot dinadinsul, un dat esențial, al trăirii într-un spațiu interior alcătuit din elemente ce își pierd conturul într-o magmă a trăirilor incerte, dar aflate într-un potențial miracol al devenirii.
Pe curând