Adrian Firica

Silviu,
\"acribios\" am să fiu pentru tine și pentru cei ce mi-au semnalat șpagatistica badească într-un text viitor de sine stătător. vei afla sursele de inspirație și moivațiile... stilistice.

Liviu,
\"ratingul meu de apartament\" e de 100%, chiar și atunci când sunt plecat pentru zece minute din el, ca să cumpăr de la farmacia din colț Coldrex, cum s-a întâmplat astăzi de exemplu.
apoi, ce Dumnezeu!, știi că nu beau țuica fiartă, pentru că-și pierde tăria și caracterul de origine.

Jani,
bine ai venit pe sit!
numai că, Jani, pentru a fi în stare să scrii ceva care să aibe un anume sens - altul decât unul dictat de frustrarea proprie, comanda exterioară expresă contracost, sau un nivel jenant de incultură - trebuie să te pricepi și să ai o idee. fără chestiunile astea două să știi că nu vei deveni convingător, adică n-o să atingi ratingul dorit de tine, ori pe cel solicitat de altcineva folosindu-se de tine.

Nicoleta, Tudor, Anni-Lorei,
dacă nu \"erați\" voi, lăsam institutele de sondaj să scrie \"Balada audienței lui Badea Mircea\". neagră ori albă aș fi luat-o ca atare... audiența.
dar voi, nu și nu!
v-am prins: sunteți în marja de eroare a sondajelor privind audiența emisiunilor posturilor TV. cu alte cuvinte... trageți cu coada ochiului la Badea, ce să mai discutăm!
apoi, încercați să mă duceți cu zăhărelul... cum că: garniturile Metroului național au nume - păi vapoarele, vaporiile, bărcile și bărcuțele n-au, așa cum au/n-au și trenurile \"Doamne-ajută să meargă și ele pe șine\" câte un nume, deși autobuzele și avioanele Airbuse au un \"așa ceva\" fiindcă ele zboară ca alea de hârtie, după cum zboară gândurile și visurile noastre botezate \"noemernic\";
cum că ar avea cărțile din anticariate titluri, autori și iubitori juridici de așa ceva drepturi de autor plătibil/recognoscibile;
cum că aș putea să sper să-mi brevetez \"pastilele literare\" drept un \"uluitor fond de ten antispasmic\" la concurență cu Pharmachim, Londa... și Zepter (Zepterul ăsta tratând nu numai tenul uman, ci și ternul inventar al umilitorului etern feminin al tigăilor, crătițelor, cârpelor de șters prafurile și pulberile traiului domestic urât/dorit dar necesarmente opozabil celui al peșterilor, chiar dacă femelele cu țâțele lor mari nu mai alăpteză, ci doar își bagă-n călcâie tocuri/torturi de plastic până-n gât pentru un \"dezirabil așa ceva de \"păpatu-ți-aș-ce-aș mai păpa așa ceva indezirabil/instant ca și cum ar fi un McDo..., dar las-o pe mai încolo, Anni ?

...
de dragul vostru am să vă \"transcriu\", până la urmă, \"Balada lui Badea Mircea\".

dacă nu-i zicem \"Paloma master\" nu cad de acord. cad în decepție iremediabilă ante și post factuală. pe onoarea mea că proiectul e... fezabil.

Gogolule,
stai nițel așa... să-mi trag mantaua de profesor pe mine.
păi când eram eu elev de liceu, liceul avea două săli de sport: una pentru fete și una pentru băieți. de dezbrăcat ne dezbrăcam la comun, în sala de clasă a clasei a IX-a B, a X-a B, a XI-a B și apoi a XII-a B. era o clasă majoritar băiețească (20 de golani și numai 9 fete nubile a căror evoluție a fost atent supraveghneată de noi, golanii). în timpul liber șefa clasei ne punea să semnăm note de protest. una dintre aceste note de protest a constat din fabricarea de avioane de hârtie, timp de trei ore - profa de mate era la maternitate cu treburi femeiești, iar noi, care eram elevii unei secții de real, la sfârșitul orelor de mate am deschis geamurile și am testat avioanele. directorul liceului realistic, profesor de limba română fiind, nu a priceput elanul nostru realistic. a fost prima exmatriculare în bloc. trei zile am fost trimiși să facem avioane pe la casele noastre. toți am primit \"7\" la purtare.

așa,
în \'83 ajung să fiu profesor și nimeresc să fiu pe post și în ianuarie \'84. se închid școlile, se prelungește vacanța. eram navetist. prelungirea era pentru copiii/școlari.
pe șosea erau cam 28 de kilometri până la școală, pe o scurtătură, peste câmp, numai 11 kilometri. eu am o viteză de mers de 9 kilometri la oră. pe 4 ianuarie \'84 apar în fața directorului școlii, care era în cancelarie în papuci - el era localnic. cred că pe fața lui se putea citi că vede toți arhanghelii: Mihailă, Gavrilă, Samuilă și toți ăilalți. o să te duci acasă așa cum ai venit, mi-a zis și așa am și făcut.
o lună mai târziu, în februarie \'84, timp de trei săptămâni temperatura \"se stabilizează\" (în Teleorman, că acolo profesam) la minimum 22 de grade Celsius, cel mult, că mai puțin era admisibil. guvernul de atunci hotărăște că temperatura e optimă pentru a fi cules bumbacul. am cules bumbac. partea nostimă e că a fost obligatoriu să avem mare grijă cu mâna de lucru provenită de la grădinița comunei.

mai vrei?

cinci ani am fost profesor la un liceu de îmbunătățiri funciare - la 30 de kilometri de domiciliul meu. pe vreme aia infrastructura șoselistică nu avea de suferit... benzina era minuțios drămuită. dacă era ședință... în trei ore și ceva ajungeam acasă. directorul liceului ăsta era chimist: suna la Miliția din Alexandria: alo, vedeți că în intervalul de trei ore apare profesorul Firică - la intrarea în Alexandria era un fel de chioșc/observator cocoțat la cam cinci metri deasupra pământului, iar după ora \"0\" de-a latul șoselei București-Craiova-Timișoara era coborâtă o barieră.

unii dintre chioșcari îmi fuseseră elevi, alții încă îmi erau seraliști.

...

auzi,
eu care nu suport să port un ces pe mână, dacă îmi dau o gaură în urechi și îl pun acolo (ceasul, nu te speria!) voi pipăi eternitatea fierbinte până la urmă?

cum, necum în viața ta să nu-i mai spui \"gagică\", după care s-o lași cu buzele umflate pe banca aia de vizavi de Primăria capitalei, motivând că tocești licențe nu trotuare sau/și pingelele pantofilor.

oricâtă înțelegere ai tu pentru gardienii publici, să știi că nu sunt în stare, sărmanii, să decidă dacă ai scris un poem bun, ori unul... neelaborat.

îhâm, așa e Anni-Lorei.
ăștia de la Prada nu mai pun nasturi bluzelor, așa încât iubita mea iși lasă urmele buzelor pe bluze când și le trage peste cap. asta caut eu cu înfrigurare la prada mea, la \"prăzile\" mele de fapt. nu e fetișism, crede-mă! când ajung, în fine, la dedesubturi dau și peste nasturi, dar nu vreau să amănunțesc...
se \"poartă\" normal, la două rânduri.

Claudiu,
absolut, desigur că poți fi subiectiv - nu mai spun nimic, fiindca m-a criticat cineva mai demult cum că aș fi folosit o expresie licențioasă: \"subiectivitate absolută\". am rămas fără cuvinte! nici acum nu știu ce să-i răspund...
ție însă știu ce să îți răspund:
1. nu stăpânesc tehnica haikuului, într-atâta încât să o folosesc pentru a mă exprima;
2. eu cred - fără să pot furniza argumentele - că poezia este o formă de exprimare \"discursivă\" - artistică, dar discursivă în esența sa!

Cristina,
mulțumesc pentru sugestie. o voi pune în practică!

Anni-Lorei,
ma faci sa ma simt alb ca varul... secerat de emoție!

Tudore,
eu o iubesc pe Nicoleta fantastic, nu cum crezi tu.
o iubesc așa cum se cuvine și așa cum scrie în basme. Nicoleta este Cenușăreasa Metroului.
până nu vă băgați metrou în Craiova nu ne putem înțelege decât aproximatistic.
dar, tu chiar crezi că dacă ești primarul Craiovii tre\' să bagi metrou?

Nicoleto,
ți-am zis, cu mulți ani în urmă, să nu te duci cu vorbele
prin Anzi.

... ex-peri-mental-isto!

sunt și rămân pantofioritorul tău devotat, dar...
baletează, că baletzi admirabilan.

Traiane,
te înțeleg, prin urmare răceala ta nu mă lasă... rece.

sar italic întru salvarea ta: \"deportarea\" e de domeniul trecutului, acum suntem în plină epocă a \"tele-portării\" - voi scrie imediat despre aceasta și-ți voi dedica... scrierea!.

poftim un thé, thé appelé aussi \"thé des Jésuites\": Le Maté (Ilex paraguariensis), est une plante utilisée comme infusion en Amérique du Sud.

am \"Maté Vert\", chiar de la \"Le Palais des Thés\" - mi-a fost adus din Portugalia (!?, Lisabona), de către Adriana - care a ținut să-mi spună că: Le Maté n\'est cependant pas de la famille du thé; că... il est préparé par torréfaction et pulvérisation; și că, neapărat... infusée dans l\'eau chaude (jamais plus de 70°C), apoi va fi une boisson stimulante au même titre que le café ou le thé.

țin minte că trebuie să:
1. mettre(z) le maté dans une calebasse;
2. (s)ajouter(ez) de l\'eau chaude, jamais bouillante au risque de dénaturer le goût;
3. (s)agiter(ez) la calebasse d\'endroit en envers, main posée sur l\'ouverture;
4. introduire(zând) la bombilla (\"paille\" munie d\'un filtre).

tușesc. îmi fumez cele două pachete de țigări zilnice, fiind convins că tot ceea ce este în dauna sănătății mele, nu este și în dauna sănătății tale.

Traiane, ai grjă de tine!

Mihai,
am văzut un film cu Holmes.
e o Holmes cu o subiectivitate ebluisantă. uneori se aprinde rău de tot, eclipsând iluministic toate galaxiile vecine. de multe ori o ia razna, părăsindu-și traiectoriile prvizibile.

astronomii au căpătat o atitudine anapoda față de cometa asta, adică una detectivistă: cine fură, domnule, traiectoria/iile previzibilă/e ale Holmes-ei?

așa că, Mihai, la Torino uită-te pe unde calci ca să revii sănătos acasă. ține-te cu dinții subiectivității tale de speranță. n-o lăsa!

a,
Traiane sper că nu vrei Meybach, că eu nu am carnet de conducere auto. am însă \"My Bach\", adică niște CD-uri cu muzică și o sculă excelentă de redare.
dacă vrei una \"bach-ică\"... cu mare plăcere.

Traiane,
am epuizat stocul de mașini de spălat de felul ăsta. mai rău e că producătorii nu vor să mai fabrice așa ceva, spunând că: cererea nu este atractivă.

se găsesc, din belșug, mașini de spălat mâini. citez din prospect: o mână spală pe alta, ambele spală fața, dar niciodată stânga nu va ști ce face dreapta.

dă-mi de veste dacă te interesează așa ceva. am și la prima mână și la a doua.

Anni-Lorei,
da, ai dreptate, procedurile și tratamentele medicale obișnuite nu mai dau rezultatele așteptate. am făcut niște exerciții de mesmerism prin casă cu obiectele - am mutat o mobilă, două, niște cărți, vase, obiecte de decor, ș.a. -, dar când am trecut la mutarea procentelor electorale am dat chix. cred că m-am pripit. trebuia să aștept ca masa cenușie să ajungă la starea critică. totuși, mă simt măgulit că umblați la braț cu mormanul ăsta al meu de cunoștințe despre prezentul cel mai prezent.

Mădălina,
văd că ai electoratul tău \"dedicat\", care mai e și conform standardelor, adică e deja SUPRA. sugerezi să facem un referendum chicotit, după care să organizăm niște alegeri de tot râsul? te-am trecut pe locul eligibil în toate listele mele. pe primul loc!

Petre,
sunt onorat că mă citești. din modestie nu vrei să spui, dar eu știu că ești Președintele Executiv al Lecturii Textelor Mele de Președinte Onorat.

hm!
după critică literară și poezie, un volum de proză... pare a fi un act de galanterie.

cu îngăduința autoarei, am să încerc să pun privirile lui Traian Rotărescu pe drumul cel bun pe suprafața coperții: dacă scrie cu litere Tandru și rece, atunci imaginea oglindește Clar obscurul.

Alice,
ți-am tras-o \"decent\" pe e-mail.
te risipești... \"exotic\" și nu e bine.
nu e bine!

\"și\"....

să nu mă bați la cap pentru că astea îmi plac
așa bordură lumii acesteia bătrâne,
duc în spate
coșuri pline cu îngeri fără aripi
- boscorodesc între ele
(nu știu ce) spun dar cred: dumnezeu e!

un mizantrop
... mănâncă-nghețată

am clei

în urechi

vopsesc trotuarul fără bidinea cu tălpile moarte de sete

Sebastian,
nu-i așa că vrei să-ți arăt nuiaua?

o știu din \'82, am re-văzut-o-n primăvara lui \'89.

Adrian Firică: cercetător științific principal; exprimator în texte scrise; rentier.