Adrian Constantinescu

cu siguranta, de laun moment dat incolo, cele care dor sunt golul..lipsa..gandul ca afost si nu va mai fi...acel altfel...acea modificare involuntara...poate chiar amintirea, constientizarea unui \"a fost\".

eu voi fi mai mult decat concis..foarte interesant si atractiv...amintirile se pierd odata cu dintii...totusi, desi imi place, cred ca e doar o figura de stil..nu se pierd decat cele placute...cele, hai sa zicem cariate, se pierd cam greu si dor, dor a naibii

o idee interesenta, a consumului reciproc. mi-a plăcut. așa cum îmi place să zic, un text îți place sau nu-ți place. rar e cale de mijloc. și îți place atunci când rezonezi cu el sau..,când ți se pare că l-ai scris tu însuți. așa și aici. foarte plăcut

nu sunt un bun comenator. de regula, mai mult imi displace decat imi place. aici imi place. imi plac\" frunzele costa \" si \"soarele adunat..in niste frunze\" foarte fain

uite chestie. am scris un comentariu și s-a șters. asta e. sper să mai reușesc să-l mai scriu o dată. spuneam că am apărut de două zile pe site-ul ăsta. am văzut comentariul pe care l-ai făcut la pseudo-textul meu și am realizat că aici chiar există interrelaționare. nu credeam că o femeie poate scrie poezie cât de cât interesantă. ei bine, nu-mi place să recunosc, dar e o poezie care chiar mi-a plăcut. dulce și nocivă, puternică și adâncă. intensă. n-am mai \"dumicat\" de foare mult timp poezie, dar e un stil aici care aruncă poezia în eseu. îmi place.
nu sunt critic, nu știu cu ce se mănâncă treba asta. așa că, dacă rezonez cu ceva îmi place, dacă nu, nu. fără ezitări. deci....îmi place. voi reveni.
spor la publicat. sau, mă rog, la postat.