Poezie
Aproape chirurgical
2 min lectură·
Mediu
Omul e singurul lucru care merită scris
şi primul motv pentru care trebuie să te lasi.
Dacă as urî cu tăria cu care iubesc, aş exploda ca
moliile în mort.
Să ştii că nu suferi decât pentru că iubeşti,
doar oamenii pe care îi adori te fac să suferi,
moş crăciun ne-a învăţat să minţim,
ne-a învăţat atât de bine, încât minţim doar ca să fim minţiţi,
aşa cum molia de mai sus se-nvârte-n jurul lustrei până devine fluture,
morala s-a născut cănd moş crăciun s-a-ntâlnit cu iepuraşul de paşte.
Ar trebui să credem mai mult în pământ, cruce şi sicriu
decât în cuvinte,
ar trebui să vorbim om cu om, nu lumină cu umbră,
lumina e supraestimată, aşa cum sunt cafeaua, pizza,
avocado, copiii, pisicile, câinii, oamenii şi eu,
eu - această vorbă umblătoare,
eu - acest incest între suflet şi minte,
eu, această metaforă şchioapă pe care nici măcar n-o mai caut.
Ar trebui să-mi treacă dracului greaţa asta că exist, că însemn ceva,
hai, adriane, hai să mai şi murim puţin,
hai, oamenii mei, hai să mai tăcem puţin,
ar trebui să iau o gură de pământ şi s-o mestec până simt oasele tatălui -
e un gest de smerenie pentru accidentul astronomic care s-a întâmplat între o pizdă şi-o pulă.
Nu ştiu ce, dar e ceva şi miraculos, şi maladiv în oameni:
cum pui mintea pe unul, cum pune altul sufletul pe tine.
Aşa tare, aşa dureros încât te apuci să minţi, să râzi, să scrii
ca şi cum scrisul ar fi vreo treabă
cumva dumnezeiască.
011.819
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 260
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 28
- Actualizat
Cum sa citezi
Adrian A. Agheorghesei. “Aproape chirurgical.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-a-agheorghesei/poezie/14163562/aproape-chirurgicalComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
O idee. De ce nu ai publicat, încă? Mult succes, adică, adună-ți, cu bine, manuscrisele și încearcă-ți, tot cu bine, norocul. Vreme nu cred că e de pierdut, în așteptarea lucrului amânat sau picat din cer, încă, după 20 de ani. Oricum, TU scrii Poezie, tot site-ul te apreciază și știe asta. Eu zic să nu mai aștepți, dacă nu cumva ai publicat până acum. Nu am de unde să știu...
Mult succes și iartă-mă că am lungit prea mult acest comentariu. Despre poeziile tale numai de bine, împinge-le în față, pentru că merită, ca să nu se piardă. Atâta timp cât dai drumul unei cărți de poezie, ai vreme și de alta, o carte ulterioară, iar nepierderea timpului, acesta e un secret. Dacă tot stai pe loc, și, cumva, nu ai publicat, nu ți-ai încercat norocul tău scump, pierzi însăși șansa de a scrie altă carte (în plus). Prea mult timp a trecut, de când scrii, și tu, poezie, fără să intreprinzi ceva foarte determinat. Mult curaj, în virtutea vechimii de timp, prețios, de când știu că (și tu) scrii... Te ocupi cu scrisul.
SUCCES! Baftă multă!!!
Desigur, cu o apreciere și admirație colegială, și sperând să nu fiu înțeleasă greșit. Ca intenție de ajutor, sincer.
Liz.
PS: bun poem! Altă dată, o să vin asupra poeziei, mai mult. Sper să mai scrii și să mai fii prezent, pe site...