Poezie
Ars poetica (ce-nseamnă să fii poet)
1 min lectură·
Mediu
să guşti galbenul, să auzi recele,
să vezi săratul, să pipăi vocala, să miroşi rostul;
să treci de la sânge de animal, la carne de om
prin părinţi;
să fii vânzător, brutar şi pâine pentru fraţi;
să imaginezi oglinzi pentru prieteni şi să
oglindeşti prieteni imaginari.
După toate astea, transformă totul
într-un labrador cafeniu;
oamenii vor începe să laude câinele;
atunci, aruncă pixul,
pocneşte din degete blana credinciosului,
croieşte pânză argintie, îmbracă-ţi mireasa,
şi închină-i simţurile.
Apoi,
când pământul va semna sicriul,
întoarce-te cu faţa-n jos
şi taci atât de tare încât
să te audă toată lumea!
012.084
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 97
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 19
- Actualizat
Cum sa citezi
Adrian A. Agheorghesei. “Ars poetica (ce-nseamnă să fii poet).” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-a-agheorghesei/poezie/14157977/ars-poetica-ce-nseamna-sa-fii-poetComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Distincție acordată
Personal, mă prinde un astfel de discurs poetic, în care firescul e metaforizat până la fibră, de parcă ai da foc sufletului ca să încălzești carnea aproapelui. Și te prinde construcția asta care provoacă simțurile să se recompună cu fiecare secvență, pentru că nu știi ce urmează după ruperea de cotidian.
0
