Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

p.s

2 min lectură·
Mediu
Galbenul meu umple elegant sicriul,
la picioarele-mi legate
un șobolan alb-negru așteaptă
încuviințarea viilor.
Rămașii mă vorbesc de bine,
plini de teamă și respect,
de parcă aș fi făcut ceva important;
unii mai apropiați mă citesc
și-mi pun în gură idei mult prea profunde,
alții tac, ascultându-mi
părul și unghiile.
Am steme pe ochi,
nu disting între glasul ud de mamă și iubită;
în copacul care mă îmbracă,
pipăi un fulger, un călător,
un sărut.
Chiar dacă aș fi vrut să mai iubesc,
simt între palme un viscol împăcat;
încep să uit,
mă golesc de mine ca un stilou de cerneală,
nimicul se lărgește cât să mă cuprindă,
și numai și numai acum
aș vrea liniște.
Și ea vine,
vine la timp, când șobolanului tocmai i-au dat aripile
și se înalță prin aerul gri cu o pungă în gheare,
tot mai cândva,
tot mai cumva,
tot mai nicăieri.
Variantă:
Galbenul umple elegant sicriul,
la picioarele-mi legate
un șobolan alb-negru așteaptă
încuviințarea viilor.
Rămașii mă vorbesc de bine,
plini de teamă și respect,
de parcă am reușit ceva important;
unii mai apropiați mă citesc
și-mi pun în gură idei mult prea profunde,
alții tac, ascultându-mi
părul și unghiile.
Am vulturi pe ochi,
nu disting între glasul ud de mamă și iubită;
în copacul care mă îmbracă,
pipăi un fulger, un călător,
un sărut.
Chiar dacă aș fi vrut să mai iubesc,
simt între palme un viscol împăcat;
încep să uit,
mă golesc de mine ca un stilou de cuvinte,
pâlnia neagră mă cuprinde prietenos,
și numai și numai acum
aș vrea liniște.
Și ea vine,
vine la timp,
când șobolanului tocmai i-au dat aripile
032900
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
273
Citire
2 min
Versuri
56
Actualizat

Cum sa citezi

Adrian A. Agheorghesei. “p.s.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-a-agheorghesei/poezie/14046243/p-s

Comentarii (3)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@petre-ioan-cretu-0030869PC
petre ioan cretu
Uf, ai câteva imagini atât de puternice, încât invidia mea este mult ma puternica decât toți șobolanii din lume adunați la un loc, chiar daca nu le-au dat la toți aripi:
- Rămașii mă vorbesc;
- glasul ud;
- pipăi un fulger (mi-aș fi oprit pipăitul la fulger);
- mă golesc de mine ca un stilou de cuvinte;
- șobolanului tocmai i-au dat aripile.

Nu-mi place chestia cu "pâlnia neagră", ma duce gândul la pâlnia lui Stamate. Nu-mi place mie. Așa ca mi-am făcut o poezia a mea, din cele doua variante (ingenioasa chestia cu doua variante - cred ca, procedând așa, ar trebui sa atașezi fiecăruia, o cheie in care sa fie citita).
Daca as fi responsabil cu steluțele, ți-aș fi dat minimum doua.
0
@mihaela-roxana-bobocMB
Mihaela Roxana Boboc
”mă golesc de mine ca un stilou de cerneală,
nimicul se lărgește cât să mă cuprindă,
și numai și numai acum
aș vrea liniște.”

Înțeleg perfect starea acestor versuri.
Aș prefera prima variantă, fie și pentru finalul care se șterge ușor de sufletul meu.
0
@adrian-a-agheorgheseiAA
Adrian A. Agheorghesei
Nu sunt fanul variantelor, dar la acest text am căzut în păcat :). PRima variantă rămâne mai aproape de mine pentru că are elementul de spontaneitate. La a doua, travaliul este mai pronunțat. Cred.

Vă mulțumesc pentru trecere!

0