Adam Rares-Andrei
Verificat@adam-rares-andrei
„Sapere aude!”
Pe textul:
„dublu mixt" de Adam Rares-Andrei
Pe textul:
„dublu mixt" de Adam Rares-Andrei
partea dreapta a batistei.. stii ca stanga facea altceva.
Pe textul:
„dublu mixt" de Adam Rares-Andrei
Pe textul:
„România" de adrian pop
că aș putea să mă întreb care-i mai viu
doar pentru că în crăpătura buzelor le crește
o floare-atât de galbenă încât n-o pot numi"
cam asta am retinut eu din poezie. restul parca vorbeste despre altceva. interesant discursul totusi. iar imaginarele lacrimi, nu se potrivesc deloc acolo.
Pe textul:
„la Tog de Creaca nu mai sunt țărani" de Vasile Munteanu
Pe textul:
„liziera dintre linii" de Laurențiu Belizan
:) te mai astept
Pe textul:
„ioana" de Adam Rares-Andrei
Oty, vad ca te-ai specializat in finaluri foarte bune.
Pe textul:
„dihotomie inexistentă " de Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„ virament în eu" de Ottilia Ardeleanu
sau poate am inteles eu gresit. in orice caz, timpul de aur se afla in text. ne mai auzim.
cu respect Andrei.
Pe textul:
„Tehnica scaunului gol" de Lavinia Micula
Recomandatprobabil ca de acolo. dar orice cioc e indrumat de ceva mai mult ;)
Pe textul:
„despre mine" de Adam Rares-Andrei
Pe textul:
„Tehnica scaunului gol" de Lavinia Micula
RecomandatPe textul:
„morgana" de Liviu-Ioan Muresan
in afara de esofagul ala Lavy, poemul e extraordinar.
felicitari!
Pe textul:
„Tehnica scaunului gol" de Lavinia Micula
RecomandatPe textul:
„am înnebunit" de Adam Rares-Andrei
Pe textul:
„rain check" de Adam Rares-Andrei
RecomandatPe textul:
„malul apei are doar pașii ei" de Adam Rares-Andrei
petrecerea in alta fiinta e un final din putinele.
aproape ca descrie spiritul poeziei in intregime,
chiar daca aparent, fiintele sunt amestecate in realitate.
Pe textul:
„ca și când " de Ottilia Ardeleanu
frumoasa ideea asta cu luna spanzurata de gat. am mai intalnit-o la Catalin Tosa in poezia "umbreluta". numai ca la el luna e legata de gat.
asadar, lasand cele doua versuri, primele 4 si ultimele doua sunt remarcabile.
adica iubitul asta, din pacate pentru el, trebuie sa indeplineasca mai multe functii ale intelectului si bineinteles sa si tina cont de libertatea aia a picioarelor, specifica..
Pe textul:
„Dragostea era o insulă plină cu orbi" de Lavinia Micula
