Þigări de foi, un ziar sau o poveste de Crăciun?

la "Auggie Wren's Christmas Story" de Paul Auster

Tom Waits - Innocent when you dream



Dar poate că vă place să fumați țigări de foi. Poate să faceți fotografii. Sau pur și simplu să visați cu ochii deschiși. Poate vă place să ridicați o perdea de fum între dumneavoastră și lume, ori să fotografiați același colț de stradă, la nesfârșit, zi de zi, în fiecare zi la aceeași oră. O repetiție plictisitoare. Oare? Același colț de stradă cu care să umpleți 12 albume cu mii și mii de fotografii. Apoi să le răsfoiți din complezență, sau, poate, din politețe, pe îndelete. Dar mai apoi, aplecându-vă spre detaliu, să observați scurgerea anotimpurilor, schimbarea căderii luminii, diferențele dintre aglomeratele zile ale săptămânii și cele pustii de week-end. Poate veți începe să recunoașteți fețele trecătorilor, mereu în același loc. Și să descoperiți alături de Auggie Wren ce înseamnă să fotografiezi... timpul. Și totul simplu, fără intervenții aritificale și alienante. Þac! Aceeași secundă din fiecare zi.

Să faceți o faptă bună de Crăciun. Poate să însemne așa ceva, dacă furi? Ori dacă minți? Care e fața lumii atunci? Poți face o faptă bună furând un aparat de fotografiat sau mințind o bătrână? O, da! Auggie Wren a făcut-o, dar fără să se gândească la așa ceva.

O poveste de Crăciun fără Moș, fără brad, fără reni. Paul Auster descoperă că în inima New York-ului încă există cel puțin un deținător al cel puțin unei povești adevărate de Crăciun. Un om care până ieri îi vindea ziarul și țigările de foi. Care făcea fotografii ciudate și știa să privească.

Povestirea lui Paul Auster poate fi citită, în engleză, aici.