Mormântul pierdut al lui Iisus
Nicolae Băciuț s-a născut la 10 decembrie 1956, la Chintelnic, județul Bistrița-Năsăud. A urmat clasele I-VI, la Școala Generală Chintelnic, județul Bistrița-Năsăud, (1963-1969), clasele VII-VIII, la Școala Generală Nr. 1, Bistrița, 1969-1971, clasele IX-XII, la Liceul “Liviu Rebreanu”, Bistrița, 1971-1975, și Facultatea de Filologie, secția română-engleză, Universitatea “Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca, 1978-1982. Activitate profesională: - profesor, director adjunct la Școala Generală Gălești, județul Mureș, între 1982-1983, - redactor la revista Vatra, Târgu-Mureș, între 1983-2003, - corespondent la Televiziunea Română, București, Departamentul Emisiunilor Informative, între 1991-2003, - redactor-șef la Editura Tipomur, Târgu-Mureș, între 1991-2003, - redactor-șef la revista Mondo bussines, Târgu-Mureș, în 1995, - redactor cultural la cotidianul Cuvântul liber, Târgu-Mureș, 1999-2003, - director la revista Alpha, Târgu-Mureș, 1990, - secretar de redacție la revista Societatea încotro?, Târgu-Mureș, între 1995-1997, - director la revista Gura lumii, Târgu-Mureș, între 1997-1999, - redactor-șef la revista Teatru-n teatru, Târgu-Mureș, în 1998, - redactor-șef la revista Ambasador, Târgu-Mureș, între 1996-2003, - coordonator al publicațiilor Gazeta Reghinului, 1990-, Informația mureșeană, 1991-1993, Făgurel (revistă pentru copii) și Codrul Cosminului, publicații pentru Bucovina de Nord, tipărite la Târgu-Mureș, 1994-1998, al revistei Comlodul, Râciu, județul Mureș, 2001-2003, - cadru didactic asociat la Universitatea de Artă Teatrală din Târgu-Mureș, din 1998, - director al Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Mureș, din februarie 2001, - Publicist comentator la mesagerul de Bistrița din 2005 - membru în Consiliul de Administrație al TVR, din 1995, și membru supleant, 1997-2001, - deputat în Adunarea Eparhială Ortodoxă de Alba Iulia, din 1998, și deputat în Adunarea Națională Bisericească din 2002. - Bursier al Magazine Publishers of America, iulie-septembrie 1990. - master în administrație publică (Managementul Afacerilor Publice Europene) la Universitatea Babeș-Bolyai, 2004 – 2005 - doctorand în litere, din 2004, la Universitatea “Babeș-Bolyai”, din Cluj-Napoca, - activitate publicistică în timpul studenției la revista Echinox, Cluj-Napoca, unde a fost redactor, apoi secretar de redacție, între 1978-1982. - membru al Cenaclului “Echinox”, 1978-1982, al Cenaclului revistei “Vatra”, 1981-1989, al Cenaclului “Romulus Guga”, 1984-1989, fondator al Cenaclului “Virtus Romana Rediviva”, Bistrița, 1975, al Cenaclului “Hyperion”, Târgu-Mureș, 1983, devenit din 1984 “Romulus Guga”, - membru al Uniunii Scriitorilor din România, din 1990. - A colaborat la revistele Echinox, Vatra, Steaua, Tribuna, Astra, Convorbiri literare, Luceafărul, SLAST, Flacăra, Transilvania, Dialog, Opinia studențească, Napoca Universitară, Mișcarea literară, Poesis, What’s Going On Here, The New Farmm, Emmaus, SUA, Poezjia, Katowice, Polonia, Fjala, Flaka e vallazarimet, Iugoslavia ș.a., la Radiodifuziunea Română, studiourile Cluj, Târgu-Mureș, București, și la Televiziunea Română, programele I, II, TVR Cultural, TVR Internațional. - A fost inclus în Antologia Spații posibile, Bistrița, 1979, în antologia Biblioteca “Opinia”, Iași, 1981, Caietul debutanților, 1980-1981, Editura Albatros, 1983, Alpha ‘84, Editura Dacia, 1984, antologia Cântecul patriei, Editura Albatros, 1996, antologia Un sfert de veac de poezie la Sighetu Marmației, Fundația Luceafărul, 1998, antologia Eminescu pururi tânăr, Editura Litera, 1998, antologia Patruzeci de poeți bistrițeni, Editura Aletheia, Bistrița, 2001, antologia Ceasul de flori, Editura Tipomur, Târgu-Mureș, 2001, antologia Cenaclul literar George Coșbuc – 30, Editura Aletheia, Bistrița, 2001, antologia Îmblânzitorul de timp, Editura Tipomur, Târgu-Mureș, 2003, în Antologia poeților ardeleni, Editura Ardealul, 2003, realizată de Eugeniu Nistor și Iulian Boldea, Poeții revistei Echinox, Antologie (1968-2003), vol. I, de Ion Pop, Editura Dacia 2004. - a inițiat în 1979, în revista Echinox, ancheta “Dreptul la timp”, despre generația ’80, continuată în revista Vatra în 1984, până la suspendarea ei, în 1985, de cenzură, - Concursul de Poezie “Romulus Guga”, Târgu-Mureș, în 1985, cu ediții anuale, - Tabăra de Pictură Millenium, de la Sovata, o singură ediție, în 1999, - colecția Poeții orașului Târgu-Mureș, în 2001, în care a publicat șase volume de versuri semnate de autori locali - Concursul de Poezie Religioasă “Credo”, Târgu-Mureș, 2001, cu ediții anuale, - Concursul de Poezie și Eseu pentru Elevi și Studenți “Serafim Duicu”, Târgu-Mureș, 2001, cu ediții anuale, - Tabăra de Pictură și Sculptură în Sare de la Salina Praid, 2001, cu ediții anuale, - Tabăra de Sculptură în Lemn “Interart”, de la Reghin, 2002, cu ediții anuale, - Salonul Județean de Carte Mureșeană, în 2001, cu ediții la Reghin și Târnăveni, - Tabăra de Pictură “Apollo”, cu tema “Nudul”, Sângeorgiu de Mureș, 2003, Popasul „Izvorul”, 2004, - a inițiat seria de volume Repere Culturale Mureșene, din care a tipărit 4 volume: I – 2002, II – 2003, III – 2004, IV – 2005, Editura Tipomur, - a inițiat galerii de artă în spații nonconvenționale – bănci, sedii de firme - a fondat revista lunară Alpha, Târgu-Mureș, apărută în 12 numere în 1990, - a înființat prima editură târgumureșeană postdecembristă, Casa de Editură “Alpha”, - este inițiator și autor unic al revistei Noul Pământ, din care a apărut un singur număr, în 1990, la Emmaus, SUA, ACTIVITATE PUBLICISTICÃ ȘI EDITORIALÃ: - a debutat cu publicistică în ziarul bistrițean Ecoul, și cu poezie în revista Liceului “Liviu Rebreanu” din Bistrița, Zări senine, în 1975, făcând parte dintr-un grup de poeți tineri, între care Domnița Petri și Cleopatra Lorințiu, membri ai cenaclului liceului. - după mai multe prezențe în volume colective, a debutat în volum în 1986, la Editura Dacia, cu Muzeul de iarnă, versuri. - A mai publicat volumele - Memoria zăpezii, poeme, Editura Cartea Românească, 1989, - Jocuri încrucișate, versuri pentru copii, Casa de Editură “Alpha”, - Nostalgii interzise, versuri, Editura Columna, Târgu-Mureș, 1991, - America, partea nevăzută a lunii, jurnal de călătorie, Editura Tipomur, Târgu-Mureș, 1994, - Anotimpul probabil, interviuri, Editura Tipomur, 1995, - Casa cu idoli, versuri, Editura Tipomur, 1996, -A doua Americă, jurnal, Editura Tipomur, 1996, - Și așa mai departe, publicistică, Editura Arhipelag, 1997, - Curs și recurs, interviuri, Editura Tipomur, 1997, - Oglinzi paralele, interviuri, Editura Ambasador, 1997, - Lina lumina, versuri pentru copii, Editura Tipomur, 1999, - Babel după Babel, interviuri, Editura Tipomur, 2000, - Manualul de ceară, versuri, Editura Academos, 2001, - Aproape departe, interviuri, Editura Tipomur, 2001, - Poduri de umbră – Hidak az arnyekok felett, versuri, ediție bilingvă română – maghiară, traducător Toth Istvan, Editura Tipomur, 2001, - N. Steinhardt. Între lumi. Convorbiri cu Nicolae Băciuț, ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Dacia, 2001, ediția a III, revăzută și adăugită, Editura Dacia, 2006. - Ceasul de flori, antologie de poezie târgumureșeană, Editura Tipomur, 2001, - Solstițiu la Echinox, versuri, Editura Tipomur, 2002, - Zona liberă, interviuri, publicistică, Editura Tipomur, 2003, - Alb pe alb, versuri, Editura Tipomur, 2003, - Muntele Athos din Muntele Athos, jurnal, Editura Tipomur, 2004, - De la San Francisco la Muntele Athos, Editura Reîntregirea, 2004, - O istorie a literaturii române contemporane în interviuri, vol. I, II, Editura Reîntregirea, 2005. - Muntele Athos - Meteora. Via Bizanț, jurnal, Editura Tipomur, 2006, ediția a II-a, revăzută, Editura Dacia, 2006. - Anotimpul din colivie,poeme, antologie, Editura Tipomur, 2006 - Trecut provizoriu, publicistică, Editura Tipomur, 2006 - Anotimpul din colivie/La saison dans la cage, ediție bilingvă română - franceză, versiunea franceză de Mircea Bătrânu, Editura NICO, 2006 - Mihai Sin, Ierarhiile liniștii, Editura Nico, 2006 - Nichita Stănescu, Cu colțul inimii, Editura Nico, 2006 - Nicu Caranica, Dincolo de noapte, Editura Nico, 2006 - Sacru și profan în Țara Sfântă, Editura Nico, 2006 - Credință și ortodoxie, Editura Tipomur, 2006 - Exilul literaturii, literatura exilului, Editura Nico, 2006 - Dincoace de Capitală, dincolo de provincie, Editura Nico, 2006 - Romulus Guga, Bărci în amurg (în colaborare cu Mariana Cristescu), Editura Nico, 2006 - Pleoapa lui Homer, carte radio de poezie, 50 de poeme de Nicolae Băciuț în lectura autorului (redactor Valentin Marica), 2006 - Mănăstirea Lăpușna, Biserica „Sf. Nicolae”, album, Editura Nico, 2006, - Monumentede arhitectură Bisericească, Biserica de piatră „Înălțarea Domnului”,Târgu-Mureș, Editura NICO, 2006 - În colaborare cu Gheorghe Șincan, Monumente de Arhitectură Bisericească, Catedrala Mare Târgu-Mureș, album, Editura NICO, 2006, - cu Dumitru și Gabriel Fărcaș, Monumente de Arhitectură Bisericească, Biserica din Deda, Centenar, album, Editura NICO, 2006. - Umbra apei, Editura Nico, 2007 - Arheologia clipei, Editura Nico, 2007 - a editat la Editura Tipomur și la Editura Nico aproape 500 de titluri din 1991 încoace, a scris zeci de prefețe, postfețe. - a scris câteva sute de articole de presă, - a realizat aproape 3000 de reportaje TV. REFERINȚE CRITICE (selectiv): - în reviste: Ion Pop, SLAST,1982, Cezar Ivănescu, Luceafărul, 1983, Petru Poantă, Tribuna, 1985, Cornel Moraru, Vatra, 1986, Marian Papahagi, Tribuna, 1986, Gheorghe Grigurcu, Steaua, 1986, Nicolae Manolescu, România literară, 1986, N. Steinhardt, Tribuna, 1986, C. Pricop, Convorbiri literare, 1986, Traian T. Coșovei, SLAST, 1986, Gabriel Rusu, Tomis, 1986, Cornel Moraru, Vatra, 1987, Zaharia Sângeorzan, Cronica, 1987, Constanța Buzea, Amfiteatru, 1987, Bucur Demetrian, Ramuri, 1987, Cristian Livescu, Cronica, 1987, Iulian Boldea, Ambasador, 1997, Rodica Berariu Draghincescu, Astra, 1988, Gabriel Rusu, SLAST, 1989, Eugen Simion, România literară, 1990, Al. Cistelecan, Vatra, 1990, Ioan Milea, Tribuna, 1990, Cornel Munteanu, Solstițiu, 1990, Petru Scutelnicu, Ateneu, 1990, Cristian Stamatoiu, Vatra, 199l, Al. Pintescu, Poesis, 1991, Alexandru Pleșcan, România literară, 1991, Bucur Demetrian, Ramuri, 1993, Traian T. Coșovei, Contemporanul, 1992 (ianuarie), 1992 (octombrie), Cornel Munteanu, Steaua, 1992, Alina Cuceu, Echinox, 1994, Cristian Stamatoiu, Vatra, 1994, Viorel Chirilă, Familia, Adriana Cean, Tribuna, 1995, Bianca Bogdan, 24 ore mureșene, Cornel Moraru, Cuvântul liber, 1995, Iulian Boldea, Ambasador, 1996, I. S. Moișa, 24 ore mureșene, 1996, Cristian Stamatoiu, “Luceafărul”, 1996, M. Piștănilă, Gazeta Reghinului, 1996, Iulian Boldea, Zburătorul, 1996, Lucian Vasiliu, Convorbiri literare, 1997, Mariana Cristescu, Cuvântul liber, 1997, Iulian Boldea, Cuvântul liber, 1997, Ștefan Melancu, Apostrof, 1997, Ștefan Covrig, Cuvântul liber, 1997, Ion Șeuleanu, Cuvântul liber, 1998, Alex. Ștefănescu, România literară, 1998, Mariana Cristescu, Cuvântul liber, 2000, Iulian Boldea, Târnava, 2000, Dumitru Titus Popa,Ultima oră, 2006 - în volume: Traian T. Coșovei, Pornind de la un vers, Editura Eminescu, 1990, Eugeniu Nistor, Nostalgia golfului, Casa de Editură Mureș, 1993, Radu G. Țeposu, Istoria tragică și grotescă a întunecatului deceniu literar nouă, Editura Eminescu, 1993, Gheorghe Crăciun, Competiția continuă: Generația ’80 în texte teoretice, Editura Vlasie, 1994, Romeo Soare, Careul cu prieteni, Editura Ambasador,1996, Teodor Tanco, Dicționar literar 1639-1997 al județului Bistrița-Năsăud, Editura Virtus Romana Rediviva, 1998, Valeriu Bârgău, Generația ’80, precursori și urmași, Editura Călăuza, 1999, Ana Cosma, Scriitori români mureșeni, Editura Tipomur, 2000, Traian T. Coșovei, Hotelul Urmuz, Editura Călăuza, 2000, N. Steinhardt, Pledoarie pentru o literatură nobilă și sentimentală, Editura Cronica, 2001, Tit Liviu Pop, Ex libris. Scriitori contemporani, Editura „George Coșbuc”, 2003, Alexandru Pintescu, Retorica aproximației (breviar de poezie optzecistă), Editura Timpul, Iași, 2004, Petru Poantă, Efectul „Echinox” sau despre echilibru, Editura Apostrof, 2004, Dicționar Echinox, coordonator Harea Poenar, 2005, Mioara Kozak, EgoGrafii.Exerciții de dicție pentru păstrarea iluziilor, Editura Nico, 2006,Răzvan Ducan,Patrafir peste cuvinte, Editura Nico, 2007. A fost distins cu - Premiul I la Festivalul Artei și Creației Studențești, Timișoara, 1979, ca membru în trupa de teatru a Casei de Cultură a Studenților din Cluj-Napoca, - Premiul revistei Luceafărul la Festivalul “Baladele Dunării”, Galați, 1979, - Premiul Special al Juriului la același Festival, ediția 1980, - Premiul revistei Luceafărul la Festivalul de Poezie “Nicolae Labiș”, Suceava, 1981, - Premiul II la faza finală a Festivalului Artei și Creației Studențești Suceava, 1981, - Premiul revistei Astra la Sighetu Marmației, 1982, - Premiul Editurii Junimea, la Festivalul “M. Sadoveanu”, Piatra Neamț, 1982, - Premiul revistei România literară la Festivalul “Vasile Lucaciu”, Cicârlău, Maramureș, 1982. - Premiul Societății Culturale “Lucian Blaga” pentru volumele Memoria zăpezii și Nostalgii interzise, - Premiul pentru publicistică al Asociației Scriitorilor Mureș pentru volumul Anotimpul probabil, 1996, - Premiul “George Coșbuc” al Uniunii Scriitorilor pentru volumul Casa cu idoli, Bistrița, 1997, - Premiul Asociației Scriitorilor Mureș pentru volumul Curs și recurs, 1999, - Premiul Asociației Scriitorilor Mureș pentru volumul Babel după Babel, 2000, - Premiul “Maria Ivănescu” pentru traducerea în colaborare cu Alina Cadariu a piesei de teatru Prieteni absenți, de Alan Ayckbourn. - Premiul Special pentru Publicistică al Asociației Scriitorilor din Târgu-Mureș, pentru volumul "O istorie a literaturii române contemporane în interviuri", 2006 - Nominalizat pentru Premiul “Oscar” în publicistică în 1991, în SUA, A primit “Diplome de excelență” din partea consiliilor locale Reghin, Blaj, Târnăveni, Râciu, Premiul “Mihai Eminescu” al Casei de Cultură “M. Eminescu” Târnăveni pentru sprijinul acordat mișcării culturale, și a fost distins cu titlul de “Cetățean de onoare” al localității Deleni, Mureș, pentru sprijinul acordat în promovarea valorilor ortodoxiei; - Diplomă de excelență acordată de ASTRA, Despărțământul „Timotei Cipariu”, Blaj, pentru „Întreaga activitate dedicată slujirii limbii și literaturii române, promovării idealului Asociațiunii ASTRA”, 2005, Diploma "Exemplarium" a Fundației Culturale "Cezara Codruța Marica",pentru "Înalte valori umane", 2006 Inclus în „Who’s Who în România”, 2002 A participat la lucrările Congresului Academiei Româno-Americane de Arte și Științe, la Reno, Nevada, SUA, în 1995, și Liege, Belgia, 1998. A călătorit în SUA, Anglia, Franța, Germania, Italia, Austria, Belgia, Olanda, Grecia, Slovenia, Serbia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Polonia, Bulgaria, Ucraina, Republica Moldova, de mai multe ori. Căsătorit cu Codruța Băciuț, profesoară la Școala Generală nr. 2, Târgu-Mureș. Are doi copii, Raul Mihai Băciuț, absolvent al Facultății de Informatică, Universitatea „Petru Maior, promoția 2005, ”și Sergiu-Paul Băciuț, student în anul III, la Facultatea de Drept, Universitatea Sibiu. Adresa Târgu-Mureș, str. Ilie Munteanu nr. 29 Telefon 0365-407-700
A face din istoria creștinătății spectacol mediatic e imposibil de admis. Am acceptat ficțiunea din „Codul lui Da Vinci”, am acceptat „romanul”, deși mulți au pus semnul egalității între adevăr și ficțiune. Am trecut și peste documentarul „Evangheliei după Iuda”. Dar a mai accepta negarea Învierii Mântuitorului înseamnă că ne-am pierdut uzul… rațiunii.
James Cameron a produs un film memorabil. Memorabil nu prin marea lui artă, cât prin dimensiunea emoțională a unei tragedii care a marcat lumea. Deși nu aceasta este culmea tragediilor umane. Ne-a fost exploatată sensibilitatea pentru a da certificate de excelență („Oscaruri”) unui film.
Simcha Jacobovici, arheolog-cineast sau cineast-arheolog, iertată-mi fie ignoranța, nu-mi spune nimic. „Mormântul pierdut al lui Iisus” e documentarul său de struțo-cămilă. Despre priceperea sa, putem vorbi în termenii cu care „tratăm” dublele specializări: e cineast în arheologie și arheolog în cinematografie.
Cei doi, James Cameron și Simcha Jacobovici, și-au propus, nici mai mult, nici mai puțin, să conteste două milenii de istorie. De credință. Nu știu care este religia celor doi. Dacă au vreo religie!?
Toți marii sfinți părinți, istoricii, cercetătorii etc. s-au înșelat. Vin cei doi și cred că dețin adevărul absolut. Suprem. Invocă și probe ADN! Și susțin că au descoperit un șase sicrie în care s-ar afla rămășițe pământești ale Sfintei Familii: Iisus, Maria și Iosif, părinții săi, Jofah, fratele mai mic al lui Iisus, și Iuda, considerat fiu al lui Iisus. Ceea ce se vrea și o teză a căsătoriei lui Iisus cu Maria Magdalena.
E halucinant! Nu să crezi, ci doar să susții o astfel de teză!
Cu siguranță, ne aflăm în fața unei provocări fără precedent. Firesc, te întrebi, ce se află în spatele ei? E o provocare și pentru atei și pentru credincioși. Care nu poate fi tratată cu superficialitate, oricât am fi de convinși că există un singur adevăr al nașterii, vieții, morții și Învierii Mântuitorului. E timpul să se pună în mișcare acele energii care să limpezească odată pentru totdeauna lucrurile. Până acolo unde puterea cunoașterii și mărturisirii poate ajunge.
Biserica creștină are nevoie acum de argumentele ei teologice și științifice, pentru a potoli elanurile unor setoși de senzațional. Teologia și știința pot depăși acest prag al devenirii umane. Cu calm, cu răbdare, cu înțelegere pentru cei care sunt rătăcitori. În credință și în viață. Nu e nevoie de încrâncenare, nu trebuie declanșat un război furibund împotriva celor doi.
Trebuie aduse dovezile care au stat la temelia creștinismului. Cele din care s-a hrănit de mai bine de două milenii creștinătatea.
Cei doi nu vor reuși să-i smintească pe cei tari în credință. Dimpotrivă, îi vor întări. Pentru că există o firească reacție de apărare, din care biserica va ieși mai puternică.
Cât despre cei doi – iartă-i, Doamne, că nu știu ce fac!
Cum sa citezi
Nicolae Baciut. “Mormântul pierdut al lui Iisus.” Revista, Poezie.ro, https://poezie.ro/revista/2007/02/mormantul-pierdut-al-lui-iisusComentarii (14)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
la gradul de ignoranta care exita astazi in lume orice este posibil
eu ma bucur ca exista astfel de filme documentare si asa mai departe
ca se baga bani grei in aceasta propaganda
de ce?
pentru ca ei se tem
se tem groaznic
le este frica
desigur despre cei care cred ca asa se poate distruge credinta
si nu uitati
din ziua 1 dupa inviere principala lor preocupare a fost sa ascunda adevarul
de 2000 de ani se chinuie sa sape la temelia credintei
vor reusi?
desigur ca vor reusi
absolut sigur
cred ca incepe preselectia spirituala, executata la nivel global. Pana acum, oamenii s-au prezentat individual la concursul vietii, intitulat \'Castigi credinta, Esti mantuit!\'. De acum, imi imaginez, omenirea va fi ispitita in totalitatea ei, prin mijloacele moderne de comunicare-n masa. Nu inteleg de ce diavolul a asteptat atat de mult timp! E mult mai usor sa indepartezi de credinta o mie de oameni, decat pe unul singur... efectul turmei a creat Sodoma si Gomora, de exemplu. \'Daca ceilalti fac (cred) cutare lucru, eu de ce sa nu-l fac (cred)?!\'
Amical,
Andrei
cu apreciere,
Nu e asta \"libertatea de exprimare\" atât de invocată și pe la noi, în fața căreia până și Dumnezeu ar trebui să se răzgândească în ceea ce-I privește propria existență, sau măcar să aibă bunul simț de a se bucura că I se scrie numele cu \"d\"?
Nu la Holywood ar trebui începută sanarea intelectuală și spirituală confrații mei, ci mai aproape, mult mai aproape, mult mai aproape, da, AICI.
N-ar trebui în sfârșit să re-definim (adică reântoarcem la sensurile originare) concepte ca \"bun-simț\" literar și \"libertate de exprimare\"?
De unde să nu-i lăsați/lăsăm afară pe teologi, doar pentru au lipsa de tact de a fi și scriitori.
Propun o masă rotundă, forum etc, undeva-cândva, la care să mi se dea onoarea și mie să particip.
Cu respect.
Eu i-aș vinde Papei proba după care s-a făcut analiza ADN-ului lui Hristos. Ar fi cea mai valoroasă relicvă... inestimabilă din toate punctele de vedere!
Unii care nu au trecut de litera Cartii,care nu au intrat intr-o manastire cu alt scop decat cel turistic. Imi amintesc de niste nemti cum faceau poze pe la moastele Sfantului Dimitrie Basarabov si sporovaiau pe acolo ca la Muzeul Antipa,de se inmpiedicau suferinzii si rugatorii de ei.
Din punctul meu de vedere,cine se clatina din credinta pentru niste rahaturi de astea care dupa ce ca nu au nicio baza mai sunt prezentate si amatoreste inseamna ca nu are credinta si nu a avut niciodata. Daca luau din pat 4 intelectuali ca lumea de la noi tot faceau o prezentre mai profesionista decat au facut la \"marele eveniment planetar\" unii care aratau ca niste patachine, cu sepci si impletituri pe cap ca niste prezervative folosite, parca erau adunati de la o petrecere mondena.
Daca sunt prosti pe lumea asta care cumpara maculatura aia gen Dan Brown asta e sa se imbogateasca pe seama prostimii. Pentru cine stie putina istorie a crestinismului e clar ca Biserica nu poate fi clatinata serios de nimic,au fost atatea devieri si s-au transformat in secte si atat,filonul si fondul au ramas neatinse.
Foc de paie.
2 Au găsit piatra răsturnată de pe mormânt,
3 au intrat înăuntru, și n-au găsit trupul Domnului Isus.
4 Fiindcă nu știau ce să creadă, iată că li s-au arătat doi bărbați, îmbrăcați în haine strălucitoare.
5 Îngrozite, femeile și-au plecat fețele la pământ. Dar ei le-au zis: „Pentru ce căutați între cei morți pe Cel ce este viu?
6 Nu este aici, ci a înviat. Aduceți-vă aminte ce v-a spus pe când era încă în Galilea,
7 când zicea că Fiul omului trebuie să fie dat în mâinile păcătoșilor, să fie răstignit, și a treia zi să învieze.”
8 Și ele și-au adus aminte de cuvintele lui Isus.
(Luca 24)
Sa-i credem? Bineinteles ca nu. A fi crestin si a crede in Dumnezeu tine de esenta si spiritualitatea fiecarui om, astfel ca nu trebuie sa il generalizam si sa il amestecam cu mocirla asta care tine de \"inte;igenta\" unor \"cercetatori\".
Nu avem altceva de facut decat sa radem si sa nu fim zdruncinati in credinta.
P.S. \"descoperit un șase sicrie\" cred ca aici ai un typo.

Nu se va sminti decat cine este deja smintit.