poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2345 .



dezmembrări auto
poezie [ ]
bh-27-emi

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [emilian ]

2007-04-01  |     | 



între oameni și mașini aleg mașinile
mașinile sunt mai înțelepte ca oamenii

de fiecare dată când mi se aduce o mașină nouă la dezmembrat îmi vine să plâng

ca atunci când tata îmi smulgea câte un fir de păr pentru fiecare greșeală din tema de la mate

șeful de atelier mă ia de umeri îmi spune tata nu e aici
mașina mă ia de umeri îmi spune tata nu e aici
cimitirul mă ia de umeri îmi spune tata nu e aici

când se dezmembrează mașinile seamănă cu oamenii

se începe cu o incizie în formă de y de la claviculă spre stern se scoate inima și se cântărește

ați văzut filme în care condamnaților la moarte li se servește ultima cină

cu o seară înainte mă urc în mașina care trebuie dezmembrată mă joc puțin cu volanul
îmi propun să visez ceva frumos măcar atât pot face pentru ea

de obicei visez că locuiesc undeva la țară dimineața mă spăl pe față cu apă de la fântână apoi mă șterg cu sânii tăi obrajii se înroșesc de parcă m-am șters cu o cergă ardelenească

când dorm acasă nu mă simt bine
câteva zile am avut o saltea dar m-am despărțit și de aia
acum am pus doi saci de dormit și două pături dorm oblic să-mi încapă picioarele între televizor și dulap
doar cei care nu au pat știu să aprecieze pământul

uneori o femeie cu batic sună la ușă mă invită la o întâlnire a penticostalilor
un bărbat la costum mă întreabă ceva eu nu înțeleg își cere scuze îi caută doar pe cei care vorbesc limba maghiară

realizez că nu s-a schimbat nimic
doar formele de excludere

noaptea aud cel mai bine apartamentele părăsite
un geam plesnit ca o nevastă de soțul beat o ușă trântită deși nu pleacă nimeni
o pungă de plastic

locuiesc tot mai mult într-o cușcă plină de lumini moarte
pereții sunt plini de plăcuțe de înmatriculare
mă închipui un comandant de pluton care-și cară morții în spate până la cel mai apropiat punct sanitar
la gât îi atârnă atâtea plăcuțe de identificare încât nici el nu mai știe cine e

când trebuie să merg la lucru mă trezesc într-un soi de paralizie
șira spinării mă ține legat de pământ că nu cumva să-mi dau seama că sunt om și că tot ce e vertical e firesc

mașinile mi-ar spune că nu funcționează blocul motor

tot de la ele am învățat să iau o seringă mare ca pentru vite să o înfig în coloana vertebrală să pompez ulei și ceai de mentă
într-o zi voi ajunge și eu la strivit

între oameni și mașini aleg mașinile
oamenii nu au piese de schimb



.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!