poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 683 .



himeră
personale [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Dafinul ]

2011-02-06  |     | 



ca o mitică gorgonă verdele crud al ochilor tăi mă urmărește pretutindeni și nu îmi mai dă, o clipă, pace. căzut într-o subită transă mă zbat, fără speranță, să ies de sub hipnoza lor. nici măcar zorii nu pot să alunge fascinația ta. rămân sedusul somnambul ce tânjește după lună chiar și atunci când măiastra e plecată la culcare.

azi noapte am visat iarăși color. erai lângă mine și îți odihneai capul pe aceeași pernă. respirația ta ușoară îmi adia, precum zefirul, în ceafă. sânii, două gutui altoite, mă îmboldeau provocator în spate. pletele, snop auriu de spice, îmi gâdilau nările cu aromă de azimă caldă. ca două liane înflorite, brațele tale mă încolăceau tandru și eu nu mai voiam să scap. mă strângeai, ca pe o pradă, între coapsele tale flamânde iar buzele îmi șopteau, drăgăstos, în ureche: ești al meu… ești al meu… sunt a ta!

m-am întors somnoros către tine și ți-am șoptit… cosânzeanooo! bobiță din roua dimineții, o lacrimă ți-a picurat peste obrazul meu. i-am simțit arsura, am tresărit din visare și mi-am amintit că nu ești adevărată. nici numele nu ți-l știam… doar sufletul meu mai lăcrima după trecutul nostru. sărmanul tot mai crede că nu ai plecat, că mai e timp pentru reântoarcere.

mi te imaginez acolo sus dezorientată și nesigură. încerci să-ți stăpânești tumultul rămas neconsumat și nu ști ce să faci cu tine. dintr-o lume a definitivei împăcări tu continui să mă tulburi, ca o mare învolburată, bântuită de un cumplit tsunami care își caută corăbiile și țărmurile... înnecate!

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  CăUtare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!