Chloe
de Zaharia Stancu(2010)
1 min lectură
Mediu
Mici coapsele, mici
Obrajii de lapte,
Dar sânii, smochine
Cu sfârcuri răscoapte.
Prea fragezi genunchii,
Dar buzele, struguri
De toamnă, - și ochii
Mirați, deschiși muguri.
Cum calcă desculță,
O ciută-n alunec.
Din urmă, din urmă,
Adânc o adulmec.
Prea candide mâini,
Dar de ce foc, ce jar!
Le prind, le desprind,
Le-am primit în dar.
Umerii puțini,
Mâinile vibrează
Și-s fierbinți precum
Stânca în amiază.
*
Din fugă Diana
Zvârli o săgeată
Și luna, lovită,
A-ngălbenit toată.
Din frunze, din scorburi,
Ies fauni, păroșii,
Cu buze căzute
Și lațele roșii.
Se uită holbați,
Lingavi și flămânzi.
În ierburi zvâcnesc
Iezi golași, plăpânzi.
Ar fugi, speriată,
Chloe să se-ascunză.
Năucă, năucă,
Mai tremură, frunză.