Pământul ne poartă pe umăr
din Cântec șoptit (1970)
de Zaharia Stancu(2011)
1 min lectură
Mediu
Pământul ne poartă pe umăr.
Ce ușori suntem!... Libelule.
Albinele harnice sunt sătule,
Stupii de zumzet n-apuc să-i mai număr.
Cu must nou umplem ulciorul lunii
După ce bem vinul tare și vechi.
În grădini și-au prins la urechi
Albi zurgălăi zarzării, prunii.
Visul cârtiței e să-și sape o groapă,
Calul doar în vis și în basm zboară.
Nu-ți potolești setea a doua oară
Cu același căuș de apă.
Iubim pașii de fier ai veacului.
Înflorim cerul cu stele și steaguri.
Cu mâinile noastre turnăm în faguri
Dulcea miere a viitorului.
Pământul ne poartă în palmă,
Cu podoabe îi gătim fața.
Plouă peste noi dimineața
Ploaie de lumină, limpede, calmă.
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Zaharia Stancu
- Tip
- Poezie
- An
- 2011
- Cuvinte
- 110
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Zaharia Stancu. “Pământul ne poartă pe umăr.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/zaharia-stancu/poezie/pamantul-ne-poarta-pe-umarIntrebari frecvente
Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.