Sonet LXXIII
de William Shakespeare(2006)
1 min lectură
Mediu
In mine vezi tu anotimpul cậnd
Foi galbene pe crengi murind se zbat,
Pe arcul lor in geruri tremurậnd
Vechi coruri unde păsări au cậntat,
In mine vezi murind al serii ceas
Cậnd soarele-ntậrzie-n asfințit
Și noaptea, sora morții, pas cu pas
In beznă totul a pecetluit.
In mine vezi un foc arzậnd pustiu
Pe-a lui cenușă și-i sleit in ea
Și leagănul luminii i-e sicriu
Și mistuie puterea ce-l hrănea.
Tu vezi și mai puternic m-ai cuprins
Vrậnd sa iubești ce mậine fi-va stins.