Cand stors de vlaga....
de William Shakespeare(2006)
1 min lectură
Mediu
Cand stors de vlaga trag catre-asternutul
Ce-i plata dulce-a trudei dupa drum,
Alt drum isi afla-n mine inceputul:
De-mi zace trupul, mintea-mi frang acum.
Caci gandul meu, din departari, spre tine
Porneste, pelerin zelos, si sorb,
Prin pleoapele pe care mi le tine
Deschise, bezna vazului de orb:
Doar ca, prin vazul inimii, stafia
Fapturii tale ochiul mi-l vrajeste,
Si-i ca un giuvaer in grozavia
Hidoasei nopti, pe care-o-ntinereste.
Vezi? Ziua trupul, noaptea mintea-mi face
Sa nu-mi gasesc, din pricina ta, pace.