Gerul
de Vasile Alecsandri(2006)
1 min lectură
Mediu
Gerul aspru și sălbatic strânge-n brațe-i cu jelire
Neagra luncă de pe vale care zace-n amorțire;
El ca pe-o mireasă moartă o-ncunună despre zori
C-un văl alb de promoroacă și cu țurțuri lucitori.
Gerul vine de la munte, la fereastră se oprește
Și, privind la focul vesel care-n sobe strălucește,
El depune flori de iarnă pe cristalul înghețat,
Crini și roze de zăpadă ce cu drag le-a sărutat.
Gerul face cu-o suflare pod de gheață între maluri,
Pune streșinilor casei o ghirlandă de cristaluri,
Iar pe fete de copile înflorește trandafiri,
Să ne-aducă viu aminte de-ale verii înfloriri.
Gerul dă aripi de vultur cailor în spumegare
Ce se-ntrec pe câmpul luciu, scotând aburi lungi pe nare.
O! tu, gerule năprasnic, vin\', îndeasnnă calul meu
Să mă poarte ca săgeata unde el știe, și eu!
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vasile Alecsandri
- Tip
- Poezie
- An
- 2006
- Curent
- Romantism
- Cuvinte
- 134
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Vasile Alecsandri. “Gerul.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/vasile-alecsandri/poezie/gerulIntrebari frecvente
Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.