mic oraș în siberia
din vingt-cinq poèmes (1918)
de Tristan Tzara(2009)
1 min lectură
Mediu
o lumină albastră făcându-ne să stăm
împreună aplatizați pe acoperiș
e ca și întotdeauna tovarășul nos-
tru
ca o etichetă din porțile
infernale pusă pe o sticlă
medicinală
e casa calmă prietenul meu
tremură
și atunci gros curbata ușă
oferă săritul peste bătrânețe din oră
în oră pe cadran
gulerul intact de lămpi de
scurtături pentru locomotive coboară
în jurul nostru din când în când
și se desumflă tu numești asta
tăcere bând acoperișuri de tinichea
licărire de cutie de herringi și inima
mea decentă pe case
modeste mai modeste mai impunătoare
mai modeste pe care aș
galopa și freca mâinile
pe tabla dură cu fărâmituri
de pâine a dormi oh da de numai ar putea
cineva să facă numai asta
trenul punctual leguma
spectacolul turnului frumosului eu
stau în banca mea
ce contează leguma frumosul
ziarul ce vine după care este
rece aștept vorbește mai tare
inimi și ochi se învârt
în gura mea
î n a i n t e m a r ș
și copii mici în sânge
[e îngerul? eu vorbesc de el care
se aproprie]
hai să fugim și mai repede
mereu oriunde noi vom rămâne
printre ferestre întunecate
(traducere de Yigru Zeltil)