Miniatură
de Ștefan Baciu(2010)
1 min lectură
Mediu
Tu urci în amintire, ca aburii din ceai
Și tulburi încăperea cu pasul tău de aer;
Cu rochia-ți foșnitoare - subțire evantail -
Cobori de pe tapete, ca firul dintr\'un caer.
Sunt singur între tine și între restul lumii,
Purtând la butonieră toți crinii din grădini,
Dar inima, sub haină, de\'nțepătura glumii
E străbătută ziua și seara de lumini.
Dantelele la guler și sabia în cuvinte:
Eu viu dintr\'o gravură cu aer rococo,
Plâng lacrima aceasta, amară și fierbinte,
Strivind între pleoape tristețea lui Pierrot.
